L. Munteanu: O intrebare pentru dl. Th. Stolojan. Ultimele dv. aparitii publice si clipurile electorale infatiseaza un Theodor Stolojan schimbat. Erati cunoscut ca un personaj zgarcit la vorba, acum ne acoperiti, parca, intr-un nor de cuvinte. Erati un taciturn, aveti momente cand sunteti aproape volubil. Nu credeti ca ati devenit prizonierul staff-ului dv. de campanie? Ce vreau sa spun? Ati ajuns un fel de Buster Keaton, eroul acela al filmului mut, peste care a dat sonorul.
Th. Stolojan: In nici un caz, staff-ul meu de campanie nu mi-a schimbat caracterul, dar o campanie electorala are si ea legile ei de desfasurare. Oamenii trebuie sa cunoasca, in primul rand, ca particip la aceasta cursa pentru Presedintie, trebuie sa cunoasca ceea ce imi propun. Aceste lucruri se fac prin niste mijloace de comunicare. In acelasi timp, aflandu-ma in competitie cu alti candidati, ma uit si eu la ce fac dansii, dar, in nici un caz, staff-ul meu de campanie nu-mi poate modifica felul de a fi.
B. Chirieac: Pentru dl. Roman. Sondajele, asa cum sunt ele - stiu ca nu va plac, stiu ca le-ati criticat - arata ca ati incetat sa mai fiti locomotiva partidului. V-ati gandit ca poate ar fi fost mai bine sa lasati pe altcineva din partidul dv., care in sondaje arata ceva mai bine, sa candideze la functia de presedinte?
P. Roman: Nu, nici nu s-a pus problema si nici n-ar fi realist. Am spus si o repet: eu cred ca ar trebui sa dam la o parte sondajele care sunt contrazise de vot. Sondajele dadeau PD-ului, cu doua saptamani inainte de alegerile locale, 5 sau 6 la suta, si PD a iesit pe locul doi, cu 12 la suta si peste 500 de primari.
B. Chirieac: Da, dar a fost dl. Basescu acolo.
P. Roman: Nu, lasati-l pe Basescu. Avem 500 de primari pe toata tara, in afara de castigul lui Basescu. Vorbiti de parca Basescu n-ar fi al PD!... Esantioane de 1.200 sau 1.400 de cetateni, alese nu stiu cum, nu au nici o valoare fata de 10, 12 sau 14 milioane de voturi reale. Va anunt ca noi avem un sondaj confidential, nu incorect, ci profesionist, in care eu i-am depasit pe domnii Isarescu si Stolojan, iar PD este la peste 12%. Eram alaltaieri, la targul de luni din Tg. Neamt si un taran mi-a strigat: Domnu' Roman, cand iti fi presedinte, sa tineti strans haturile!" Convingerea mea este ca voi fi presedintele Romaniei, pentru ca ma voi bate pentru acest lucru pana in ultima clipa, cu convingerea ca sunt cel mai bun pentru a fi presedintele Romaniei in mandatul 2000-2004 si, prin aceasta, voi fi si locomotiva partidului. Sa n-aveti nici o indoiala in privinta asta.
L. Munteanu: Cand sunteti cu haturile in mana, sa nu uitati, d-le Roman, sa va luati naframa Transilvaniei de pe ochi, altfel riscati sa dati cu oistea in gard.
P. Roman: Naframa Transilvaniei e importanta si necesara...
C.T. Popescu: Domnule Melescanu, scurt! Privind sondajele, nu regretati acum ca n-ati batut palma cu dl. Valeriu Stoica pentru o alianta PNL-ApR, cu dl. Stolojan candidat la Presedintie?
T. Melescanu: Vreau sa spun foarte clar ca eu nu fac parte dintre candidatii care participa la cursa prezidentiala pentru ca li se pare ca au o sansa sa castige. Eu particip pentru ca consider ca am ceva de adus in politica romaneasca, atata cat ma tin pe mine mintea si puterile. In al doilea rand, regret faptul ca nu am reusit sa coagulam o alternativa politica. Regret acest lucru, mai ales ca nu a fost bazat pe motive personale, ci pe motive de fond, care nu ne-au permis sa ajungem la un program comun si la o iesire a Partidului Liberal de la guvernare.
C.T. Popescu: Eu stiu ca de dv. a fost vorba, de nerenuntarea dv. la candidatura la Presedintie.
T. Melescanu: Si dv., chiar daca sunteti ziaristi, nu sunteti dumnezei. Deci, aceasta informatie este incorecta.
C.T. Popescu: Eu nu am spus ca este o informatie. Asa a rezultat din negocieri. Eu nu stiu sa fi existat fracturi doctrinare.
T. Melescanu: Nu e vorba de fracturi doctrinare, e vorba de o conditie simpla. Nu se poate face o structura politica noua cu un partid la guvernare si cu unul in opozitie.
D. Tinu: Am o intrebare pentru patru dintre candidati. Sunteti dispusi sa va retrageti din cursa prezidentiala in favoarea unei formule cu un singur candidat, care sa-l infrunte pe dl. Iliescu?
Th. Stolojan: Eu nu.
D. Tinu: Domnule Roman?
P. Roman: Nu, chestiunea este depasita. Ar fi fost logic acest lucru, pentru ca, numai in felul acesta, am fi generat o dinamica in randul electoratului, o asteptare mai mare. Unirea face puterea, unirea face credinta.
T. Melescanu: Eu da, daca ar fi vorba despre mine.
M. Isarescu: Nu.
D. Tinu: Domnule Iliescu, v-ati gandit vreodata, sincer, sa-i cedati locul lui Adrian Nastase la presedintia partidului si in cursa pentru Cotroceni?
I. Iliescu: Da, inainte cu circa doi ani de zile, cand toate sondajele aratau ca cea mai buna solutie, si pentru partid, si pentru tara, era candidatura lui Adrian Nastase.
D. Tinu: Si ati renuntat la aceasta varianta? De ce?
I. Iliescu: Da, pentru ca este o realitate politica la care am raspuns.
D. Tinu: Dl. C.T. Popescu.
C.T. Popescu: Aici avem o intrebare generala, de fapt sunt mai multe intrebari, foarte scurte si cu raspunsuri prin da sau nu, adresate tuturor candidatilor: Este etnia romilor o amenintare pentru siguranta celorlalti cetateni romani si pentru imaginea Romaniei in strainatate? Dl. Iliescu.
I. Iliescu: Cred ca nu este corect asa cum este pusa problema. Sunt cetateni ai tarii, au problemele si trasaturile lor, sunt dificultati de integrare sociala a acestei etnii, care trebuie sa faca obiectul preocuparilor statului.
M. Isarescu: Este o problema, nu o amenintare.
T. Melescanu: Da, daca nu avem o politica coerenta privind acest segment de populatie.
P. Roman: Aceasta nu este o problema romaneasca, este o problema europeana si, ca atare, am obtinut acest rezultat de la colegii mei din Uniunea Europeana. In ceea ce ne priveste, romi sau neromi, aceia care comit faradelegi in strainatate si vin inapoi, pentru a proteja interesul a 22 de milioane si jumatate de romani, nu mai trebuie sa beneficieze de pasaport pentru a merge in Vest.
Th. Stolojan: Pe cei care doresc sa se integreze, sa se stabileasca intr-un loc, trebuie sa-i ajutam.
C.T. Popescu: Sunteti de acord cu legalizarea prostitutiei? Dl. Stolojan.
Th. Stolojan: Raspunsul este da.
P. Roman: Eu cred ca aceste intrebari se indeparteaza de la agenda nationala, de la ceea ce gandesc oamenii. Dati-mi voie sa va spun ca n-am auzit de asa o problema nicaieri. Eu am fost in peste 50 de localitati, in mai putin de sase saptamani. Am auzit multe lucruri de la oameni, dar asa ceva n-am auzit. Eu va propun ca, in loc de problema prostitutiei, sa discutam, de exemplu, problema adoptiilor internationale in Romania.
D. Tinu: Dar aveti si o deputata, care a initiat un proiect de legalizare a prostitutiei...
P. Roman: Nu e vorba de legalizarea prostitutiei...
C.T. Popescu: Nu, e vorba de ce pot intelege oamenii din raspunsul dv. la aceasta intrebare. Pot intelege mult mai mult decat intrebarea. Deci, nu vreti sa raspundeti. Dl. Melescanu.
T. Melescanu: Eu, personal, sunt impotriva. Daca va exista o majoritate parlamentara in acest sens, voi promulga o asemenea lege.
M. Isarescu: Da.
I. Iliescu: Trebuie creat cadrul legal pentru protectia cetatenilor si a vietii private.
C.T. Popescu: Bun! Veti promulga o lege privind infiintarea unei universitati exclusiv maghiare, finantate de statul roman? Dl. Iliescu.
I. Iliescu: Eu cred ca noi am rezolvat aceasta problema, si in plan legislativ, si in plan practic. Dreptul de a invata in limba maghiara este, asadar, asigurat. Nu avem nevoie de o universitate exclusiv maghiara de stat.
M. Isarescu: Cadrul legal actual este suficient, nu o lege speciala.
T. Melescanu: Nu e nevoie de nici o lege speciala.
P. Roman: Ba este. Raspunsul la intrebare este: in conformitate cu legea, care spune ca in legatura cu infiintarea unei universitati multiculturale se pronunta Parlamentul printr-o lege speciala. Si asta e ceea ce voi face si eu.
Th. Stolojan: Finantata de stat, nu. Dimpotriva, noi avem deja excese in domeniul acesta si am ajuns deja la o inflatie de diplome.
D. Tinu: Vreau sa fac o precizare. Sigur ca sunt multe probleme fundamentale, pe care dv. le abordati in diverse alte imprejurari. Noi am facut o selectie de intrebari mai putin obisnuite, care ni s-au pus. Adevarul fiind ziarul cu cea mai mare audienta nationala, primim zilnic sute de scrisori si ne facem, intr-un fel, ecoul acestor intrebari.
C.T. Popescu: Daca-mi permiteti, domnule Tinu... Domnule Roman, daca v-ati urcat pe cantar si ati raspuns la intrebarile domnului Calinescu, puteati raspunde si la o intrebare de genul celei cu legalizarea prostitutiei.
P. Roman: Aveti dreptate. La aceasta comparatie nu mai am nimic de adaugat. Raman la parerea ca intrebari legate de ceea ce se numeste agenda nationala poate ca erau mai bune. Tot scurte.
D. Tinu: Am o intrebare generala care, de asemenea, vi s-ar putea parea ca nu este fundamentala, dar este una care va poate defini mai bine in fata alegatorilor. Aveti in fata dvs. fiecare lista consilierilor de la Palatul Cotroceni. Veti pastra din aceasta lista vreun nume pentru viitoarea dumneavoastra echipa?
P. Roman: Raspunsul e nu. Pentru ca Presedintia condusa de domnul Emil Constantinescu nu a functionat, ori presedintia functioneaza bine si prin faptul ca presedintele isi alege consilieri pe domenii care sunt excelenti profesionisti in materie, flexibili, adaptabili la ceea ce se intampla in tara si vin si ii propun presedintelui diverse variante, dupa care presedintele transeaza, decide. N-as pastra pe nici unul, pentru ca presedintia nu a performat.
T. Stolojan: E bine sa introducem si noi in Romania principiul ca exista o lista de oameni in functii ale caror ocupanti isi dau demisia in momentul in care se schimba presedintele, pentru a-i da posibilitatea sa-si formeze singur echipa.
T. Melescanu: Evident ca cei care lucreaza cu presedintele sunt oameni alesi de presedinte. As face sigur o deosebire atunci cand este vorba de functii tehnice la Palatul Cotroceni. Mi se pare aberant ce s-a intamplat, sa schimbi femeile de serviciu s.a.m.d. Dar lista consilierilor pe probleme politice face parte din categoria functiilor care se mentin.
M. Isarescu: Consilierii au intr-adevar - hai sa zicem asa un caracter personal, care se leaga de persoana presedintelui. In plus eu nu am lucrat cu dansii, dar m-am uitat peste lista si m-as gandi numai la doua nume cu care am colaborat in diverse posturi: dl. general Degeratu si dl. Claudiu Dontu.
I. Iliescu: Consilierii formeaza echipa presedintelui.
A. Ursu: Am o intrebare generala, care iarasi necesita un raspuns foarte scurt. Stiti ce salariu are acum presedintele Romaniei si cat este fondul sau de protocol?
M. Isarescu: Cu 1 milion mai mult decat premierul, deci 15 milioane.
T. Melescanu: Asa este, 15 milioane in mana, fondul de protocol nu-l stiu.
P. Roman: Fondul de protocol nici nu cred ca este stabilit prin lege, ceea ce stabileste legea este bugetul Presedintiei, asta este o chestiune care include si fondul de protocol s.a.m.d. si deplasarile presedintelui si alte cheltuieli. Dar prin lege nu se stabileste decat bugetul presedintiei.
Th. Stolojan: Nici nu ma intereseaza salariul presedintelui, nu asta m-a determinat sa intru in campania electorala pentru presedintie. Fondul de protocol este important pentru ca Presedintia intr-adevar are multe actiuni de protocol. As vrea insa sa precizez un lucru: folosirea fondurilor pentru a da fel de fel de donatii si nu vorbesc numai de fondul de la Presedintie... Sunt oameni care au condus diferite institutii publice si au folosit fondurile institutiilor publice si beneficiind de niste prevederi legale prea largi au dat fel de fel de donatii pentru a obtine ulterior avantaje electorale in campania electorala.
I. Iliescu: Nu cunosc ultimele date, dar, asa cum s-a spus, intr-adevar bugetul Presedintiei chiar cu componentele lui se aproba de Parlament. Daca este prea mare sau prea mic, nu-mi pot da o parere, nu cunosc ultimele date ale ultimului buget si fondurile corespunszatoare, dar nu cred ca ele au constituit o povara bugetara foarte mare in trecut. Nu stiu acum daca a evoluat din acest punct de vedere.
M. Isarescu: Eu am spus despre salariu pentru ca stiu. Confirm insa faptul ca Presedintia nu are un fond de protocol separat, ci in cadrul bugetului aprobat de Parlament.
D. Tinu: Urmeaza o serie de intrebari care se inscriu pe linia unei traditii. Si la intalnirea precedenta, cei dintre dvs. care ati participat in '96, stiu acest lucru, s-au formulat o serie de intrebari imaginandu-se cateva situatii. Dl. Bogdan Chirieac.
B. Chirieac: Dl. Melescanu, o veste buna: ati ajuns presedinte, sunteti la Palatul Cotroceni, iesiti din Palat, acolo dorobantii aceia va dau onorul. Dar dv. stiti ca ei de o saptamana nu si-au primit soldele. Ce veti face? O sa va temeti de pustile acelea?
T. Melescanu: E o intrebare ultraipotetica. Pentru ca in momentul in care dorobantii nu si-au primit salariul, inseamna ca nu si-au primit cateva sute de mii de oameni, profesori, invatatori, si mi-ar fi mai frica de ei decat de dorobanti.
B. Chirieac: Dar cei pe care i-ati numit n-au pusti.
T. Melescanu: Nu va faceti griji, ca nu asta e problema mea, nu mi-e frica. Iar dl. presedinte Iliescu va poate confirma ca nu cred ca au munitie de razboi dorobantii la pustile alea. Deci problema nu e a dorobantilor, problema este a oamenilor, care daca sunt intr-adevar cateva mii sau zeci de mii de oameni din invatamant, din sistemul de sanatate care n-au primit salariile, de aia mi-ar fi frica, nu de dorobanti.
A. Ursu: Si ce faceti?
T. Melescanu: Mana pe telefon, primul-ministru, veniti incoace, ce s-a intamplat? Daca s-ar ajunge la o asemenea situatie, eu voi fi primul care va sti.
A. Ursu: Soldele au fost intarziate si anul acesta si militarii au protestat...
T. Melescanu: Problema soldelor a fost la ofiterii din armata romana, lucruri pe care le stiti. Inclusiv lucruri foarte grave, rupt epoleti s.a.m.d. Dorobantii, saracii, sunt soldati in termen, dar am inteles mesajul.
B. Chirieac: La ei ne-am referit, deci este vorba de armata, de faptul ca de o saptamana, doua saptamani, trei saptamani, armata nu si-a primit soldele. Intrebarea era ce faceti dvs., in calitate de presedinte?
T. Melescanu: V-am spus ca iau de mana pe cine doriti dvs. ca sa nu fie discutii. Pe primul-ministru, ce se intampla, de ce nu s-au dat banii, care sunt solutiile pe care le aveti?
L. Munteanu: Domnule Mugurel Constantin Isarescu, sa punem raul in fata, gandindu-ma ca o vreme nu ati dorit chiar din tot cugetul sa ajungeti aici si sa ne gandim ca sunteti ales presedinte, dar guvernul desemnat constata ca nu are banii sa plateasca alocatiile pentru copii dublate de dvs. in campanie. Si nici bani sa plateasca ajutoarele financiare pentru plata intretinerii. Cum procedati in acel moment?
M. Isarescu: Daca este vorba despre acest caz concret, va spun ca nu se va intampla din cauza alocatiilor pentru copii si nici datorita ajutoarelor pentru familiile mai sarace, intrucat programele acestea au fost discutate inca de la inceputul anului in cadrul bugetului. Nu las un buget, sa spunem, in depasire si fara surse de finantare.
A. Ursu: Si cu organismele financiare internationale ati discutat apropo de taierea finantarilor?
M. Isarescu: Dupa cum vedeti, ma ocup inclusiv de finantarea corecta a acestui deficit bugetar. Daca dl. Ursu se refera la finantarea de la fond, ii aduc aminte ca nici in cele mai frumoase visuri aceasta finantare nu trece prin buget. Este un schimb de bani intre lei si valuta fondului, care nu trece nici prin buget, nici prin economie. Finantarile la care m-am referit, daca-mi dati voie, inclusiv cele pe pietele de capital, sunt de natura sa asigure o fluiditate a finantarii deficitului bugetar cel putin pana la noul buget. Acesta este cazul concret pe care l-ati spus dvs. pe un caz ipotetic ce se poate intampla intr-o asemenea situatie, decizia nu este usoara, as conduce o sedinta de guvern, daca asa ceva s-ar intampla, si cred ca as conduce-o profesionist. Pentru ca de undeva trebuie gasita o resursa sau o parte de venituri.
C.T. Popescu: Domnule Stolojan, nu este vorba de un scenariu, ci de o situatie concreta. Sa presupun ca erati presedinte astazi sau ieri si ministrul de Interne al Germaniei a anuntat, cum bine stiti, ca, spre deosebire de Bulgaria, Romania nu merita sa-i fie suspendata obligativitatea vizelor. Ce gest politic faceti dvs. ca presedinte in acest moment?
Th. Stolojan: In acest moment as lua legatura cu presedintele Germaniei, as lua legatura, prin ministrul de Externe, cu ministrul corespunzator din Germania, pentru a cere explicatii foarte clare vizavi de o asemenea apreciere.
C.T. Popescu: V-ati gandit la posibilitatea sa refuzati orice vizita in Occident din acest moment? Pana cand orice cetatean roman va putea sa mearga neingradit acolo?
Th. Stolojan: Nu. Dimpotriva, eu cred ca avem o problema cu o relatie neglijata cu Germania. Dupa parerea mea, trebuia sa fim mult mai atenti in sustinerea punctelor noastre de vedere cu tarile occidentale.
D. Tinu: Domnule Iliescu, eu pornesc de la un scenariu care nu este chiar asa departe de realitate. Kosovo isi declara autonomia, armata sarba intra in aceasta provincie, NATO ataca trupele federale. In ce pozitie veti plasa Romania, ca presedinte al tarii?
I. Iliescu: Este un scenariu repetabil. Am mai trecut printr-o situatie oarecum apropiata, pastrand si fidelitatea noastra fata de institutiile la care apartinem. In acelasi timp, trebuie sa abordam asemenea chestiuni cu demnitate, in ceea ce ne priveste ca stat, si cu responsabilitate pentru prezentul si viitorul relatiilor si pozitiei noastre in aceasta zona. Iar in legatura cu intrebarile anterioare, nu sunt supozitii, sunt realitati care tin de o agravare a crizei economice si sociale in care se afla astazi Romania si care a dus la asemenea situatii ca neplata de salarii, inclusiv in armata. Si asta nu se rezolva nici printr-o sedinta de Guvern in prezenta presedintelui, nici printr-un telefon dat primului-ministru, este o chestiune care tine tocmai de modul in care este rezolvata aceasta situatie si cum anume sa declansam ceea ce am convenit cu totii intr-o strategie nationala.
A. Ursu: Pentru domnul Roman un mic scenariu: Minerii din Valea Jiului vin din nou la Bucuresti, ocupa Palatul Cotroceni si cer vehement gratierea lui Miron Cosma.
P. Roman: Nu ocupa Palatul Cotroceni. Da.
A. Ursu: Veti demisiona din nou sau veti semna decretul de gratiere?
P. Roman: N-am demisionat niciodata.
A. Ursu: Fie! Va veti depune mandatul?
P. Roman: E cu totul altceva. Dar, o asemenea situatie astazi, ca si acum 9 ani, ar fi precedata de grave tensiuni si de grave incapacitati de ordin social sau in ceea ce priveste ordinea publica. Prin urmare, nu se ajunge la asemenea situatie, pentru ca as interveni si m-as implica direct pentru ca o asemenea situatie nici macar de departe sa nu se realizeze.
L. Munteanu: Cum v-ati implica direct? Sa zicem ca dorobantii ar pleca sa-si ia soldele.
P. Roman: Nu doamna, eu vorbesc de situatiile care preced aceasta chestiune si care se refera fie la situatia sociala in cauza, fie la incapacitatea fortelor de ordine publica de a reactiona. Vreau sa va reamintesc, ca sa fim pe un teren corect si real, ca in septembrie 1991 revendicarile minerilor fusesera rezolvate si fusese semnat un acord cu ei cu doar cateva zile inainte de a veni. Prin urmare, ceea ce s-a intamplat a fost o manipulare a minerilor din interese profund antidemocratice si sigur din interese economice ascunse. Ca urmare, eu m-as implica in tot ceea ce inseamna situatii anterioare care eventual ar putea sa se produca. Dar in 2001, 2002, 2003 sau 2004 nu este de imaginat aceasta situatie.
B. Chirieac: O intrebare generala. Ce functie i-ati da d-lui Emil Constantinescu?
P. Roman: E o chestiune de demnitate nationala. Nu cred ca un fost presedinte al Romaniei sta cu caciula intinsa catre presedintele care intra in functie.
Th. Stolojan: Haideti sa recunoastem totusi un lucru, ca dl. Emil Constantinescu, cu toate problemele pe care le-a avut, are o anumita audienta internationala; in consecinta, daca dansul ar dori, i-as incredinta o serie de misiuni dintre acestea de promovare in exterior a intereselor Romaniei.
L. Munteanu: Ati infiinta postul de lider regional?
Th. Stolojan: Nu.
C.T. Popescu: Ambasador itinerant, ca dl. Adrian Costea.
Th. Stolojan: Eu vreau sa va dau un exemplu din America, unde fostii presedinti in general primesc o serie de misiuni de mediere...
T. Melescanu: Eu nu mi-as pune problema sa dai unui fost presedinte o slujba, asa cum se spunea, ci si eu impartasesc parerea ca e o chestiune de demnitate. Daca sunt cazuri in care pot fi folosite cunostintele, experienta sau relatiile personale, mi se pare un lucru foarte firesc, tot asa cum mi s-ar parea firesc ca si fostul suveran sa poata fi folosit pentru aceleasi chestiuni.
M. Isarescu: Nu cred ca este cazul. Cred ca dansul va reveni la catedra. Dar, in sfarsit, sa vedem viitorul. Punctul doi: cred ca as depune ceva eforturi pentru a convinge Parlamentul sa treaca legea privind drepturile fostilor sefi de stat si, punctul trei: daca situatia va fi de o asemenea natura, as folosi experienta tuturor fostilor sefi de stat, pe plan intern, pe plan international, in situatii specifice, fara sa le pot defini acum.
I. Iliescu: Nu cred ca se pune problema gandirii unor functii si deci o slujba, cum se mai spunea de catre cineva, pentru fostul sef de stat, dar un fost sef de stat trebuie tratat cu toata consideratia si asigurat cu o pozitie decenta si demna in societate. Altminteri, experienta oricarui demnitar si in primul rand fost sef de stat, dar nu numai, trebuie sa fie utilizata si eu cred ca putem gandi chiar o structura consultativa pentru seful statului cu fosti demnitari pentru problemele majore ale statului.
B. Chirieac: Dansul nu prea are locuinta in momentul asta.
I. Iliescu: Acest lucru trebuie sa fie rezolvat.
P. Roman: Ar mai fi o solutie interesanta, dar, sigur, ea necesita o lege speciala. In Franta, cei care parasesc functia de presedinte automat devin membri ai Curtii Constitutionale. E o solutie de luat in considerare.
T. Melescanu: In Mexic, orice presedinte cand isi incheie mandatul primeste de la statul mexican o casa.
L. Munteanu: O intrebare generala. Pana la ce nivel in administratie trebuie sa mearga impunerea algoritmului politic? D-le Roman.
P. Roman: Acuma lucrurile sunt clare, tot ceea ce este nivelul functiei publice, conform legii, nu trebuie intervenit. Tot ceea ce este functie politica, acolo se poate discuta cine este persoana cea mai potrivita care vine dinspre cei ce au castigat alegerile. Propusa de aceia care au castigat alegerile.
Th. Stolojan: Eu cred ca aici avem si o experienta pozitiva romaneasca dinainte de al doilea razboi mondial. Ministerele inainte de al doilea razboi mondial aveau secretarul general al ministerului, care era cel mai inalt functionar civil si care asigura continuitatea. Problema noastra este ca avem foarte multi adjuncti de ministri. Deci ministrul, adjunctul de ministru, dar redus la un numar de unu, maxim doi pe minister, sunt functii politice care se schimba odata cu schimbarea...
T. Melescanu: La membrii Guvernului, se aplica algoritmul daca la nivelul ministerului se mai pastreaza functii de secretar de stat politici pentru relatia cu Parlamentul sau alte activitati de acest gen si ei vor intra, in rest si eu sprijin ferm ideea consolidarii unui post de secretar general permanent, director general, politic cum vreti sa-i spuneti, sef al administratiei publice din minister.
M. Isarescu: Cred ca Legea functionarului public, promulgata anul trecut, daca nu ma insel, si pusa in practica anul acesta, va limpezi lucrurile si va da stabilitate corpului functionaresc, asa cum este bine si asa cum prevede legea. Ea insa trebuie dublata de o atitudine corecta de ambele parti si asta cere timp. In ceea ce priveste functiile politice, le-as reduce pe cele de rangul doi, de secretari de stat. Sunt intr-adevar prea multe si acestea fac obiectul deciziei politice.
T. Melescanu: Ca lucrul asta sa functioneze, si el trebuie sa functioneze, trebuie ca si functionarii publici sa joace jocul. In momentul in care ambasadorii care sunt candidati pe liste de partid fac campanie electorala, ceva nu e in regula. Atat am vrut sa completez fata de ce a spus dl. Isarescu.
I. Iliescu: E un principiu acceptat de toata lumea, pe care trebuie sa-l aplicam.
A. Ursu: Asta inseamna ca ii veti pastra pe actualii functionari si demnitari de rang inferior?
I. Iliescu: Daca au competenta necesara profesionala, profesionalismul, experienta necesara probata prin sistemul de examinare periodica a rezultatelor functionarii, sa corespunda postului in schema, cum se spune.
A. Ursu: Cand veti face prima examinare?
I. Iliescu: N-are importanta, asta este o regula care trebuie sa functioneze dincolo de alternanta la guvernare a unor partide sau altui sistem. Nu este ceva care sa tina de culoarea politica a guvernului. E vorba de functionarea unui aparat cu regulile sale, independent de schimbarile partidelor.
C.T. Popescu: Intrucat unul din punctele obsedante care veti vedea revin in intrebarile cititorilor, adresate dv., il reprezinta pensiile, va intreb daca va veti folosi prerogativele pentru a nu mai fi impozitate pensiile.
Th. Stolojan: Raspunsul aici nu este simplu. Exista un principiu fiscal care spune ca orice venit este impozabil. Sigur, orice tara poate stabili unele exceptii, dar aceasta este regula, orice venit este in principiu impozabil. In legatura cu impozitarea pensiilor, din pacate, la noi, in Romania, masurile se iau cum se iau, pe picior, prin ordonante, deci aici nu s-a explicat un lucru. Si anume, sunt doua reguli aici. Fie cetateanului pe durata vietii nu i se impoziteaza contributia la fondul de pensii si i se impoziteaza pensia, fie cetateanului pe durata vietii i se impoziteaza contributia la fondul de pensii si nu i se impoziteaza pensia. Se alege unul din cele doua sisteme in functie de interesele societatii. De exemplu, daca vrei sa stimulezi economisirea si investitiile, alegi primul sistem, adica contributia la fondul de pensii nu se impoziteaza, se impoziteaza pensia. Necazul cu noi, romanii, este ca noi am pornit si impozitam niste pensionari care provin dintr-un sistem ce n-avea nici un fel de gandire in legatura cu principiul pe care l-am expus aici.
C.T. Popescu: Deci, ce veti face dv., ce solutie veti alege?
Th. Stolojan: Eu voi regandi aceasta lege si voi merge pe ideea impozitarii pensionarilor care provin deja din noul regim de pensii din Romania. Deci, cel care se va forma prin aplicarea noilor reglementari pe care noi le avem in domeniul pensiilor.
C.T. Popescu: E o idee. Va multumesc. Dl. Roman.
P. Roman: In Romania se va introduce venitul pe impozitul global. In mod cert, pensiile impozitate sunt o problema cu totul minora fata de pensiile neimpozitate, care sunt foarte mici. Pensiile impozitate in sistemul impozitul pe venitul global sunt de obicei insotite si de alte venituri ale acelora care au aceste pensii foarte mari. Prin urmare, se va aplica principiul care este al Legii impozitului pe venitul global, pentru ca presedintele nu este acela care regandeste o lege si nici macar nu are dreptul de a propune o lege in acest sens, ceea ce presedintele poate spune este care-i prioritatea in legatura cu pensiile.
C.T. Popescu: Dar isi poate folosi prerogativele, daca are o parere in directia asta?
P. Roman: Nu numai asta. El poate spune care-i prioritatea. Dati-mi voie sa spun ca prioritatea acum este cum tratam pensiile neimpozitate. Celelalte sunt tratate corect in Legea impozitului pe venitul global, fiindca, repet, cele mari de obicei sunt insotite de alte venituri, deci se aplica principiul.
T. Melescanu: Ca principiu, sunt impotriva impozitarii pensiilor si burselor. Voi sprjini si prin sistemul nostru politic ideea crearii rapide a unui sistem alternativ de pensii private, care sa rezolve si sa tina seama de aceste probleme. Nu pentru cele care le-am mostenit, deci pensionarii lui Ceausescu, Iliescu si Constantinescu.
M. Isarescu: In cadrul prerogativelor prezidentiale as sustine sistemul ca impozitarea pensiilor prin impozitul pe venitul global sa se aplice numai de la baremul ce depaseste venitul mediu pe economie. Deci numai pentru pensiile mari, care nu reprezinta un numar foarte mare si nu reprezinta nici o problema deosebita. Deci in cadrul sistemului de impozitare a venitului global, care sistem prevede si lipsa de impozitare a celor cu venituri mici, nu numai pensii, alte categorii de pensii.
A. Ursu: Si doua milioane un leu vi se pare venit mare?
M. Isarescu: Daca acesta este venitul mediu pe economie, nu mi se pare mare. Dar este o realitate.
T. Melescanu: Greseala este ca se pune acelasi impozit indiferent de cuantum. Si aveti dreptate. Foarte multi oameni ne toaca cu asta.
C.T. Popescu: Asta este, fiecare si-a expus parerea. Vor judeca pensionarii. Domnule Iliescu.
I. Iliescu: Sunt mai multe probleme legate de pensii. Ca principiu, sigur, oamenii au platit impozit toata viata, inclusiv pentru crearea fondului necesar pentru pensii. Dar eu sunt de acord cu ce s-a spus, principiul impozitului global creeaza anumite rigori care trebuie respectate. Dar in aceasta prevedere, poate nu la nivelul venitului mediu pe economie, ci dublul venitului mediu pe economie, sa se aplice impozitarea la pensiile mari. In acelasi timp insa, mai trebuie sa gasim o solutie pentru echilibrarea pensiilor. Aceleasi categorii de pensionari, care au iesit in diferite perioade la pensie, au pensii foarte diferite. Si acest principiu, care candva a fost adoptat printr-un proiect de lege, trebuie sa-l promovam.
B. Chirieac: O intrebare generala, care intereseaza foarte mult Occidentul, din nefericire, poate mai putin publicul din Romania, nu stiu, dar in orice caz pentru dvs., candidatii la presedintie, ar putea fi o intrebare cu repercusiuni importante. Slobodan Milosevici s-ar putea refugia in Romania. Ce veti face in aceasta situatie, il veti preda Tribunalului Penal International?
I. Iliescu: Nu stiu daca se pune aceasta problema. Este problema proprie a Iugoslaviei cum anume reglementeaza aceasta chestiune. Si in acest context si pozitia Romaniei...
B. Chirieac: Slobodan Milosevici este dat in urmarire generala. El trebuie adus de cei care il gasesc, inclusiv comandouri anuntate in presa, deci nu spunem lucruri oculte in acest moment, sunt lucruri aduse la cunostinta publicului larg.
I. Iliescu: Nu cred ca se pune problema refugierii in Romania.
C.T. Popescu: Dar daca s-ar pune, dvs. ce opinie ati adopta in cadrul CSAT?
I. Iliescu: In aceste conditii, Romania nu poate sa se sustraga de la niste reguli.
M. Isarescu: In primul rand, stiu ca avem o hotarare de guvern care, in mod teoretic, cel putin, ar face putin probabila o asemenea situatie. Daca s-ar intampla, bineinteles ca obligatiile internationale trebuie avute in vedere.
T. Melescanu: Obligatiile internationale nu pot fi ignorate nici in acest caz, nici in alte cazuri, deci, ca sa ai credibilitate, trebuie ca de la lucruri mici sau individuale pana la lucruri mari sau de principiu sa ai aceeasi pozitie. Credibilitatea si predictibilitatea sunt lucruri esentiale.
P. Roman: Puterea legitima si recunoscuta international care se asaza acum in Iugoslavia si cu care am cautat sa iau legatura de indata, asa cum stiti, pentru a reinnoda firul excelentelor legaturi dintre Romania si Iugoslavia, repet, aceasta putere legitima si recunoscuta international va spune ce gandeste si noi vom face in consecinta in baza acordurilor cu aceasta putere.
B. Chirieac: Deci, il predati sau nu il predati?
P. Roman: In acord cu ceea ce va spune puterea legitima si recunoscuta international din Iugoslavia.
Th. Stolojan: As respecta obligatiile care revin Romaniei prin regulile internationale la care am aderat, pentru ca am inteles ca-l cauta Curtea Suprema de Justitie.
B. Chirieac: Tribunalul Penal International.
Th. Stolojan: Deci as respecta regulile internationale existente.
C.T. Popescu: Este o intrebare generala, care framanta pe multa lume, pe economistii romani: Care este domeniul pe care il vedeti dvs. ca presedinti in viitor, pe care Romania se va concentra in vederea relansarii economice, care este un concept drag tuturor? Care este deci domeniul privilegiat, domeniul care va constitui sau domeniile care vor constitui locomotiva, motorul dezvoltarii Romaniei in urmatorii ani?
P. Roman: Planul fundamental pe care il propun impreuna cu Partidul Democrat este: investitii pentru noi locuri de munca, investitii absolut de toate felurile pentru ca Romania se poate afirma cu investitii si este singura cale de a suporta atat inflatia, cat si deficitul bugetar.
C.T. Popescu: Investitii autohtone sau straine?
P. Roman: Investitii autohtone si straine, fara nici un fel de discriminare, iar intre aceste investitii vor fi in mod sigur stimulate acelea pentru care exista resursa aici in Romania. Deci, lemn, si eu voi introduce clar un principiu: lemn, numai pentru investitiile in lemn, care sunt doua. Prelucrarea lemnului, mobila, parchet, placi, elemente pentru constructii de case sau investitii in drumuri forestiere si in nici un caz sa nu mai auzim de lemn luat sub forma de busteni si cherestea, indiferent de conditionarile externe. Deci, lemn, numai pentru investitii in lemn.
C.T. Popescu: Veti reduce masiv exportul de busteni care e un pilon al actualei guvernari?
P. Roman: Total. Pentru ca nu ma intereseaza conditionarile externe aici, oricine va intelege. Doi: TVA de 7 la suta pentru produsele de baza: lapte, carne, oua, ca sa avem absolut cum este in Uniunea Europeana. Asa a facut Spania, asa a facut Portugalia, asa e si acum in Franta. Pentru a asigura alimentatia populatiei si pentru a asigura un turism, pentru ca nu exista turism fara o alimentatie care sa fie rezonabila, deci ieftin. Carne, lapte, oua, TVA 7 la suta. Si ca masura de ridicare a puterii de cumparare si eliminare a aberatiilor actuale, impozit pe salariu in intelesul lui de acum, maximum 20 la suta, cuprins intre 10 si 20 la suta, in functie de nivel, dar maximum 20 la suta, pentru ca noi luam din Uniunea Europeana tot felul de alinieri restrictive, dar ideile bune si avantajele, ca acolo se practica, nu. Am fost zilele trecute la Giurgiu. Un investitor strain are acolo o unitate de prelucrare a carnii, lucreaza cu gospodariile familiale din jur si spunea: D-le Roman, cum se face ca vreti sa intrati in Uniunea Europeana, dar nu va intereseaza ideile bune si avantajele de acolo?" Imi dadea exemplul din Spania: carne - 6 la suta TVA, lapte - 7 la suta TVA. Si mai este un domeniu foarte important pe care il vom dezvolta printr-un program specializat pentru ca Romania sa nu se mai trezeasca inca o data cu o grava ramanere in urma fata de accelerarea care se intampla acum in Occident. O familie-un computer, un tanar-un computer. Un tanar cu un computer este deja practic cu un loc de munca in brate.
Th. Stolojan: Dvs. stiti foarte bine ca aici avem probleme serioase in Romania, nu mai vorbim de programul SAPARD, am ajuns de rasul Europei, nu mai vorbesc de copiii handicapati, noi avem probleme inca cu sistemele aici. Deci noi vrem sa facem lucruri care, indiferent ce vom face, ele vor sfarsi prost. Pentru ca nu vrem sa ducem lucrurile pana la capat. De aceea prioritatile mele, daca vreti, se refera la doua domenii distincte. Unu: trebuie sa ducem pana la capat lucrurile tranzitiei. Noi n-am privatizat, libertatea economica a clientilor este pur si simplu inecata intr-o birocratie care greu poate fi descrisa in Romania. Punctul numarul trei: suntem ultimii in Europa cu inflatia.
C.T. Popescu: De la dvs. asteptam chiar un alt tip de raspuns, un raspuns de economist macro, de banca mondiala. Ce anume veti alege din peisajul economic romanesc, sectorial?
Th. Stolojan: Daca alegem ceva si nu punem totul la punct, inseamna sa pasim in coruptie. Ma intelegeti, ceea ce avem si astazi, totul se deformeaza in aplicare. Deci, punem la punct sistemul, dupa aceea noi vedem foarte bine ca in tranzitie economia de piata nu rezolva o serie de probleme, nu da raspuns. Agricultura - suntem deficitari in scopurile pe care le-am urmarit pentru a avea o agricultura economica, deci agricultura va fi un domeniu in care guvernul trebuie sa intervina pentru a putea sprijini niste procese pozitive in agricultura, in care ea sa fie de randament.
C.T. Popescu: Cu subventii, cum sa intervina?
Th. Stolojan: Cu subventii si creditam si in prezent subventii, cupoane. Numai ca cupoanele ajung in piata.
C.T. Popescu: D-le Stolojan, stiti foarte bine ca in tarile unde agricultura e subventionata, banii se iau de la industrie. Avem noi o industrie cu care sa putem subventiona agricultura?
Th. Stolojan: Stiti ce se intampla? La ora actuala, dam cupoane. Zeci de mii de miliarde. Vedem in piete anunturi: cumparam cupoane agricole". La noi, nici ceea ce dam n-ajunge acolo unde trebuie. Si problemele de credit pentru agricultura si problemele de sistem fiscal pentru agricultura, dar pentru niste scopuri foarte clare - sa ajungem la exploatari agricole de dimensiuni optime. Numarul doi: sa poata sa-si cumpere utilajele de care au nevoie.
C.T. Popescu: Am inteles, dar acesta nu este raspunsul la intrebare.
Th. Stolojan: Infrastructura, descendenta in tranzitie, intreprinzatorii privati se duc prea putini in infrastructura...
C.T. Popescu: Bun! Deci, infrastructura. Si? Drumuri, poduri...
Th. Stolojan: Drumuri, poduri... De asemenea, orice localitate in Romania nu-i localitate daca nu are apa curenta, canalizare...
C.T. Popescu: De acolo veti face relansarea economica? Din apa curenta?
Th. Stolojan: Vom face si din aceasta. M-ati intrebat ce domenii.
C.T. Popescu: Am spus clar, domeniile care vor sta la baza relansarii economice. Daca apa curenta va sta...
Th. Stolojan: Daca intervin statul, guvernul, prin programe. Am agricultura, infrastructura, turism si, ceea ce este secolul XXI, comunicatii, informatica.
C.T. Popescu: Multumesc. Dl. Melescanu.
T. Melescanu: Trei prioritati. Primul, agricultura si industria agroalimentara. Doi, infrastructura si turism, pe baza ei, ca aici e relansarea. Infrastructura e conditie pentru turism. Trei, industrii care folosesc materii prime nationale. Ce inseamna, pentru fiecare, sigur, ar trebui sa-mi dati sansa sa va spun macar in cateva cuvinte.
C.T. Popescu: Spuneti cateva materii prime nationale si ne-am lamurit.
T. Melescanu: Lemn, marmura, petrol, gaz, sare, minerale, metale neferoase... Ce mai doriti?
C.T. Popescu: Puneti-le pe toate atunci, ca e clar. Multumesc. Dl. Isarescu.
M. Isarescu: Ramurile, cum ati spus dv., spre care m-as orienta ar fi cele unde Romania are resurse. Prima si cea mai importanta resursa a tarii este forta de munca. Calificata sau inalt calificata. A doua este agricultura si a treia, cate ceva din unele resurse naturale, unde mai avem resurse exploatabile economic. Padurile si titeiul, gaze naturale nu foarte multe. Revin la prima. Prima, n-as exclude munca mai putin calificata, de tipul confectiilor. Este, in definitiv, angajarea de forte de munca. Sa producem valori. As insista pe mai multe, forta de munca calificata, mergand pana la forta de munca din tehnologia de varf, cautand sa atrag, pe de o parte, investitorii straini, care sa beneficieze aici, in Romania, de romani bine calificati, si nu din exterior. Pe de alta parte, as limita interventia statului la infrastructuri. Infrastructuri materiale si in resursa cea mai importanta, in forta de munca, sanatate, educatie.
C.T. Popescu: Multumesc. Dl. Iliescu.
I. Iliescu: Evident ca noi avem o platforma comuna care a devenit strategie nationala a dezvoltarii pe termen mediu, care are ca obiectiv major strategic relansarea economica, cresterea economica durabila si in care sunt stabilite si prioritatile, si directiile de actiune. Noi am considerat trei mari directii in care trebuie sa actionam, cu prioritate in termenul cel mai apropiat: intreprinderile mici si mijlocii. Capitalul privat, care s-a dovedit capabil de dinamism daca are un cadru, un climat favorabil actiunilor, deci o fiscalitate suportabila si incurajatoare. In al doilea rand, agricultura, care poate sa devina o veriga care sa atraga dupa sine o intreaga relansare de ramura amonte si aval. Deci, industria si serviciile legate de agricultura, industria agroalimentara valorificata s.a.m.d. Si al treilea, investitiile straine. La noi, investitorii sunt foarte retinuti din cauza situatiei existente astazi, inclusiv de legislatie, administratie, coruptie. In toate acestea, masuri de protectie a productiei nationale, ceea ce fac toate tarile, ceea ce Romania nu mai face in ultima vreme. Prin productia nationala, incluzand inclusiv capitalul strain.
C.T. Popescu: Prin protectie vamala?
I. Iliescu: Si vamala, in masura reglementarilor pe care le avem pe plan international, si prin fiscalitate, deci sunt o serie de masuri pe care le folosesc mai toate tarile, pe care noi le-am parasit. Si, de asemenea, incurajarea productiei cu valoare adaugata.
C.T. Popescu: Domnule Iliescu, agricultura corespunde ca raspuns. Restul nu se incadreaza in tipul acesta de sectiune, mai spuneti alt domeniu, nu intreprinderi mici si mijlocii sau protectie fiscala. Alt domeniu ca ramura, in afara de agricultura, care credeti dv. ca ar fi motor al dezvoltarii.
I. Iliescu: Aici nu trebuie sa stabilim, sa prestabilim anumite lucruri. Isi gasesc fiecare canalele cele mai eficiente de actiune. Si aceasta au demonstrat-o si in perioada '93-'96, intr-o fiscalitate favorabila... Intreprinderile mici si mijlocii, care au creat un milion si jumatate de locuri de munca.
C.T. Popescu: In general, deci nu aveti... E limpede, multumesc.
I. Iliescu: Degeaba stabilim, vrem sa stabilim noi anumite chestiuni, viata demonstreaza altceva. Sunt anumite chestiuni de protectie si sunt anumite chestiuni de incurajare. Spre exemplu, trebuie sa eliminam exportul de materii prime, sa incurajam prelucrarea superioara, sa incurajam sectoarele noi, dinamice.
C.T. Popescu: Nu raspundeti la intrebare. Intrebarea mea era cu nume, cum au spus dansii. Lemn, petrol, forta de munca, apa curenta s.a.m.d. Fiecare a precizat ce anume vede practic, nu concepte.
Ion Iliescu: Tot ce avem trebuie valorificat. Unele se vor confirma, altele nu. Dar, ca principiu, nu export de materie prima, nu export de munca bruta, ci export de munca valorificata superior. In asta intra, inclusiv, o componenta a acestei strategii si alinierea la Uniunea Europeana, promovarea noilor tehnologii, tehnologie informationala care valorifica potentialul uman de care dispunem.
D. Tinu: Din respect pentru cei care ne-au telefonat, si v-am spus ca sunt foarte multi, o sa va rog sa mai trecem peste alte intrebari ale noastre, dand prioritate intrebarilor de la cetatenii care au telefonat in aceste zile. Incep cu una generala. Dl. Ionescu Constantin, inginer, Bucuresti: Introducerea pedepsei capitale, pe o durata limitata pentru infractiuni grave, intra in vederile dvs.?
P. Roman: Nu. (Toti ceilalti candidati raspunzand la fel).
D. Tinu: D-na Culiniac Elena, Bucuresti, pentru dl. Isarescu: De ce nu ni se dau subventii si celor care ne incalzim cu lemne"?
M. Isarescu: Este greu de administrat sistemul, dar putem sa avem in vedere si aceasta.
D. Tinu: Dl. Tudor Dumitru, Bucuresti, pentru dl. Roman: Cand ati fost sincer, d-le Roman, in '90, cand ati spus ca datorita lui Iliescu ati ajuns cineva, sau acum, cand il criticati"?
P. Roman: Am fost sincer in mod absolut si cand am spus ca dl. Iliescu, dupa momentele Revolutiei, m-a propus ca prim-ministru, am fost sincer atunci si sunt sincer si acum, cand spun ca dl. Iliescu, care a jucat un rol pozitiv in 1990, astazi este un om care este intors spre trecut si nu este bun pentru a fi un presedinte pentru viitor. Am fost in mod absolut sincer si atunci, si acum.
D. Tinu: Pentru dl. Stolojan, Nica Ion, Diosic-Bihor, si Nicolae Nicolae. E vorba de afirmatia dv. facuta in Covasna potrivit careia romanii din Transilvania ar fi trebuit sa invete limba maghiara. Sunteti intrebat daca stiti ce prevede Constitutia privind limba oficiala.
Th. Stolojan: Limba oficiala este clara, este limba romana, dar acolo a fost o deformare a ceea ce eu am spus, si anume eu am spus asa, ca intr-o localitate in care traiesc oameni care apartin diferitelor nationalitati, vorbesc limbi materne diferite, e bine ca fiecare sa stie limba celuilalt pentru a se intelege mai bine. Acesta a fost sensul pe care l-am dat eu la vremea respectiva, si avem exemple Timisoara si multe alte orase.
D. Tinu: D-na Ileana Sandu, Bucuresti, pentru dl. Melescanu: Ati afirmat ca pe timpul guvernarii PDSR, la care ati luat parte ca ministru de Externe, a mers bine doar diplomatia romaneasca, pe care ati condus-o dvs. Poate ministrul de Externe sa-si aroge in exclusivitate acest merit, stiut fiind ca in Romania politica externa este apanajul presedintelui?"
T. Melescanu: In nici un caz nu-si poate aroga singur acest merit, dar eu as spune ca are o contributie extrem de importanta.
D. Tinu: Pentru dl. Iliescu. Balan Leonard, din Buzau: De ce invinuieste PDSR-ul actuala guvernare pentru modul cum se desfasoara privatizarea cand, daca ar fi privatizat pana in '96 ce si cum ar fi trebuit, astazi ar fi lipsit motivul invinuirii?"
I. Iliescu: Este o afirmatie si o apreciere neconforma cu datele concrete de loc si de timp. Pana in 1996, FPS-ul care se constituise in '92 si si-a inceput activitatea in '93, se privatizasera 2.700 din cele vreo 7.000 de unitati privatizabile. Sa tinem seama de sursele de capital de care dispunea atunci tara si posibilitatea antrenarii capitalului strain. Iata, dupa '96, in ciuda unui climat favorabil, nu s-a atras capital strain prea mult, ba, din contra, el reprezinta mult mai putin decat in cei patru ani anteriori. Deci n-avea cum PDSR-ul sa privatizeze tot pana in '96. De altfel, si legea prevedea vreo 7 ani pentru procesul marii privatizari, si nu e un lucru deloc simplu...
D. Tinu: Oricum, e vorba de ce-ati facut dvs. Pentru ca ati amintit niste mii de intreprinderi privatizate, cu ce ati privatizat, acele mii de intreprinderi, si cu ce s-a privatizat pana acum s-a ajuns la 25%.
T. Melescanu: E mai mult, 68% la suta productie din PIB este in sectorul de stat.
I. Iliescu: Nu trebuie confundate lucrurile, valoarea pe care o reprezinta patrimoniul unitatilor si numarul de unitati privatizate. Dar noi aici, acum, abordam alte chestiuni, modul cum se face privatizarea, si pentru ca vorbeam de resurse pentru dezvoltare, privatizarea a fost conceputa prin lege ca sursa de acumulare de capital, deci toate valorile incasate din vanzare de active si actiuni trebuiau reinvestite in economie, ceea ce s-a facut pana in 1996. De atunci, de cand s-a renuntat la acest principiu, si aceasta sursa a fost inlaturata.
D. Tinu: Cer ingaduinta sa mai pun o intrebare in plus pentru dl. Isarescu, este si prim-ministru in exercitiu si este o tema de foarte mare interes. Gabriela Popescu din Bucuresti va intreaba, d-le Isarescu: D-le prim-ministru, realizati ca sustinandu-l pe dl. Radu Sarbu in acele actiuni de privatizare care aduc reale prejudicii in diverse domenii ale economiei Romaniei (referindu-ne numai la acele privatizari semnalate in ziarul Adevarul), deci sustinandu-l, va asociati cu acesta? Realizati ca astfel, oricum, in mintea oamenilor se face aceasta asociere?
M. Isarescu: Se poate face aceasta asociere, intrucat sunt primul-ministru al Guvernului. Insa eu nu sustin vreo actiune de privatizare sau alta. Responsabilitatea privatizarii revine FPS-ului si echipei care se ocupa de aceste privatizari. Acolo unde avem semnale ca lucrurile nu merg cum trebuie sau ca aplicarea legii nu este conforma, n-am nici o ezitare sa trimit echipele de control pentru a vedea care este adevarul si daca ceea ce se spune nu sunt rezultatele luptelor de culise intre diverse grupuri de interese si nu am ezitat sa fac acest lucru nici pana acum. Daca intrebarea se refera la cele 60 de intreprinderi care urmeaza sa fie privatizate, va mai rapesc doua secunde pentru a puncta urmatoarele aspecte. Acestea sunt note de privatizare, nu inseamna ca privatizarile vor avea loc. De regula, acestea sunt intreprinderi foarte mari si procesul de privatizare va dura cel putin cateva trimestre. Punctul urmator este faptul ca aceste 60 de intreprinderi fac parte dintr-un program pe care guvernul precedent l-a incheiat cu Banca Mondiala si pe care guvernul actual il aplica, deci noi aplicam o prevedere legala, si punctul trei sunt privatizari grele. Toate dintre ele sunt privatizari grele, pentru ca, cu exceptia Alro, toate de pe aceasta lista sunt intreprinderi cu foarte multe datorii, cu probleme de fluxuri financiare cu totul si cu totul deosebite.
C.T. Popescu: Domnule prim-ministru, imi permit sa observ un lucru, si anume ca dl. Radu Sarbu a sustinut pana acum cel putin in doua cazuri, Tepro Iasi si Severnav, ca aceste privatizari sunt corecte si ca investitorii respectivi, care au fost selectati de catre FPS, sunt valabili, si ieri, cum bine stiti, dl. Ede Erdely a fost scos din postura de investitor agreat la Severnav si ce s-a intamplat la Tepro stiti. Poate va mai ganditi putin cu privire la prestatia d-lui Radu Sarbu in acest guvern pe care il conduceti...
M. Isarescu: D-le Popescu, eu nu-l sustin pe dl. Radu Sarbu pentru cele doua actiuni de privatizare, ambele sunt in instanta, si astept ca hotararile din instanta sa devina publice.
I. Iliescu: Si, deci aveti slabiciune pentru acest individ care vad ca se lanseaza in afaceri una dupa alta. A luat Prejmer-ul, a luat acum IOR-ul si asa mai departe.
C.T. Popescu: E bizar, domnule premier, cat il mai lasati pe dl. Sarbu sa faca ce vrea?
D. Tinu: Probabil ca Parchetul are ceva de spus, pentru ca este dat in urmarire la Parchet, nu?
C.T. Popescu: Da, deci o persoana sustinuta de dl. Radu Sarbu, care este urmarita penal. Poate raspunde si dl. Radu Sarbu, finalmente, in fata cuiva, ca pana acum n-a raspuns in fata nimanui.
I. Iliescu: Eu n-as vrea sa las fara replica o chestiune. Nu-i reprosez d-lui Petre Roman parerile proprii si aprecierile proprii. Dar decat apelul la formule abstracte, cine este pentru nou, si cine este pentru vechi, ar fi mai bine sa explice in fata tarii pentru esecul guvernarii la care ia parte de patru ani de zile si situatia in care a fost adusa tara.
P. Roman: Corect, si daca imi dati voie, raspund. In 1999, Guvernul Romaniei a fost obligat, pentru ca sa nu lase tara in incapacitate de plata, ceea ce ar fi fost un lucru extrem de grav, pentru viitorul Romaniei, sa plateasca o datorie externa, incluzand aici si serviciul datoriei externe, de circa 3 miliarde dolari. De ce? In mare masura pentru ca a trebuit sa plateasca gauri enorme din Bancorex si din Banca Agricola. Gauri enorme, provocate de guvernarea PDSR. Clar si precis. Eu nu afirm aici ca guvernarea '97-2000 a fost o guvernare buna, dovada ca Partidul Democrat a si parasit aceasta guvernare in decembrie 1997, dar ceea ce s-a intamplat in 1999, care este anul cel mai sever dupa parerea mea din istoria acestui secol, excluzand anii de razboi si anii de criza, s-a intamplat ca am reusit sa tinem fruntea sus cu Romania, platind, e adevarat, pe baza unor sacrificii enorme consimtite de populatie, de poporul roman, sa tinem fruntea sus si in felul acesta sa iesim in ianuarie-februarie-martie cu succes in discutiile cu Uniunea Europeana si cu NATO. Åsta e raspunsul meu.
D. Tinu: Cu riscul de a lungi cinci minute, vreau sa va mai pun o intrebare tuturor.
I. Iliescu: Dar inainte de aceasta, apropo de cele doua banci de care se face mare caz si cu asta se explica tot esecul guvernarii din ultimii 4 ani de zile, este vorba de sistemul bancar, de stabilitatea lui legata de economia reala. Se stie cine anume raspunde de supravegherea sistemului bancar, putem sa ne extindem la foarte multe analize din acest punct de vedere. Asa cum a fost guvernul Vacaroiu, el a lasat o situatie mai buna decat acum. E singurul guvern care a lasat asa ceva. In timp ce guvernarea de 4 ani de zile, care voia sa corecteze greselile presupuse ale vechii guvernari, a lasat o situatie catastrofala.
P. Roman: Mai buna, dar profund gaunoasa.
I. Iliescu: Asta e de discutat...
D. Tinu: Inainte de a incheia, va intreb: ce intrebare ati fi asteptat si la care voiati sa mai raspundeti?
P. Roman: Care este mesajul principal pe care presedintele trebuie sa fie capabil sa-l transmita. Si raspunsul: cred in Romania, cred in poporul roman.
I. Iliescu: Indiferent de intrebare sau nu, eu cred ca dupa 11 ani de zile a venit momentul ca sa ne ridicam putin deasupra acestor dispute sterile care au creat in societatea romaneasca un climat nefavorabil, discordie, ura.
C.T. Popescu: Domnule Iliescu, va rugam, formulati o intrebare, ca asa ar fi frumos gazetareste sa apara...
I. Iliescu: Care ar fi mesajul politic major si obiectivul politic major de dupa aceste alegeri? Sa cream un climat politic civilizat, in care, desfasurandu-se competitia valorilor, competitia ideilor, confruntarea de optiuni si de interese, sa putem sa actionam totusi in marile probleme de interes national, uniti, ca o forta unita in aceasta tara.
Th. Stolojan: Eu m-as fi asteptat sa fiu intrebat, de exemplu, ce decizii politice au afectat in mod grav societatea romaneasca si pot sa va spun ca una din decizii a fost sa anulam facilitatile fiscale pentru investitori, care au venit aici si ne-au crezut de buna-credinta, au luat decizia sa investeasca si dupa un an de zile li s-a spus ca stiti, noi ne-am razgandit. De aceea Romania a ajuns de rasul lumii in ce priveste rolul investitiilor. Greseala grava de angajare a datoriei externe, astfel incat din 8 miliarde de dolari, peste 4 miliarde sa devina scadenti in numai doi ani de zile, ceea ce au saracit incredibil populatia Romaniei. Acesta a fost pretul cu care noi ne laudam acum ca am platit datoria externa. Am angajat-o, in primul rand, in mod iresponsabil, in ce priveste termenele de plata si am supus intreaga populatie la saracire. Trebuie sa prevenim in viitor asemenea lucruri.
T. Melescanu: Asteptam, in mod firesc, sa ma intrebe lumea: domnule Melescanu, daca va votam, ce ne va aduce asta noua, dupa cei patru ani in care dv. veti fi la Cotroceni? Raspunsul: o crestere a nivelului dv. de viata cu 25-30 la suta si ajungerea la nivelul din 1990.
Lelia Munteanu: Cum ati calculat procentul, d-le Melescanu, 25-30 la suta? Foarte pe scurt.
T. Melescanu: Foarte pe scurt, el porneste de la necesitatea, asa cum am mai spus, a reconstruirii pietei interne, pe baza cresterii consumului si a incurajarii investitiei. Am considerat ca la nivelul la care se afla astazi Romania este posibila aceasta crestere de 25-30 la suta, astfel incat ea sa raspunda minimului necesar pentru trai. De ce? Pentru ca la peste jumatate din romanii care traiesc in aceasta tara nu le ajung banii decat pentru cheltuielile de mancare si de intretinere. Ei nu mai participa la economia aceasta de piata despre care vorbim toti, deci este nevoia crearii unui surplus care sa fie investit in ceva, si nu doar consumat. Pentru multi e imposibil sa acopere cheltuielile lunare.
M. Isarescu: Eu m-as fi asteptat ca dv. sa ne fi intrebat cum vede fiecare dintre noi aplicarea strategiei economice pe termen mediu. Pentru ca ea stabileste o baza comuna, este adevarat, principii, obiective, toti am cazut de acord in aceasta directie, dar fiecare partid, in mod normal, are un plan de actiune, are o maniera concreta in care vede cum se ating mai repede obiectivele.
D. Tinu: Multumesc, sper ca am intregit acum tabloul intrebarilor care s-au pus, din partea noastra, a cetatenilor care au telefonat la redactie in aceste zile, dar si acele intrebari pe care dvs. le asteptati. Vreau sa apreciez in mod deosebit atmosfera deschisa a discutiei. Sper ca veti aprecia la randul dv. ca a fost o discutie deschisa, sincera.
P. Roman: Pacat ca nu a fost televizata.
C.T. Popescu: Asa a fost si in '96, stiti.
P. Roman: Sau macar radiodifuzata.
D. Tinu: Dat fiind faptul ca ziarul Adevarul are foarte multi cititori, fiti siguri ca mesajul dvs. va ajunge unde trebuie.
C.T. Popescu: Are cat Televiziunea Romana, sa stiti.
D. Tinu: Practic, Adevarul acopera tot teritoriul. Totodata, sunt sigur ca multe din spusele dv. de aici vor fi reluate si de altii, si vor fi comentate in zilele urmatoare. In final, vreau sa va ofer cate un portret facut de caricaturistul nostru, Vali Ivan, pe care stiu ca unii dintre dv. il apreciati.
C.T. Popescu: Care nu iarta pe nimeni dintre dumneavoastra, cum puteti constata in fiecare numar de sambata...
P. Roman: Ii multumim d-lui Vali Ivan.
D. Tinu: Va propun sa facem o fotografie afara, la intrare. Este o zi superba.
C.T. Popescu: Imi pare rau ca n-a mai stat dl. Iliescu langa dl. Roman, ca sa vad daca-l mai bate pe mana ca in '96...