Ca in fiecare toamna electorala, si in acest an dezbaterea gazduita de ziarul Adevarul, la care au participat cinci dintre candidatii cu sanse reale in cursa prezidentiala, s-a dovedit a fi nu doar incitanta, ci si de tinuta. Dialogul ziaristilor de la Adevarul cu aspirantii la fotoliul de la Cotroceni a fost unul de substanta, pe teme de maxim interes, bazate pe realitatile momentului, multe din ele semnalate de sutele de cititori (alegatori) care au asaltat redactia, in zilele premergatoare discutiei, cu intrebari. Tocmai pentru ca am dorit sa fie o dezbatere serioasa, si nu circ de prost gust, nu l-am invitat pe C.V. Tudor. Regretam, insa, ca n-a putut sa se afle la masa-rotunda, din motive obiective, un candidat care ar fi avut, fara indoiala, multe lucruri interesante si profunde de spus: Gyorgy Frunda.
In discutia de la Adevarul, Ion Iliescu, Theodor Stolojan, Mugur Isarescu, Petre Roman si Teodor Melescanu n-au fost pusi sa se cantareasca si nici sa spuna poezii. Intrebarile care le-au fost adresate au pornit de la prerogativele constitutionale ale presedintelui, incercand sa elimine pe cat posibil construirea de raspunsuri in jurul unor promisiuni fara acoperire. N-au lipsit nici confruntarile directe intre candidati, replicile cateodata taioase (dar in limita civilitatii). Ion Iliescu, asezat, potrivit ordinii alfabetice, de-a stanga lui Mugur Isarescu, a privit destul de senin, de la inaltimea celor 50 de procente ale sondajului, dialogul contracandidatilor. Mugur Isarescu nu parea a se simti in largul lui in haina de candidat. Teodor Melescanu - mult mai dedat la vorba decat il stie lumea. Roman - in ofensiva pe toate fronturile. Theodor Stolojan a avut tot timpul o severitate ce friza adesea lipsa de umor.
La finalul discutiei de doua ore, cei cinci candidati au primit setul complet cu sutele de intrebari ce le-au fost adresate de cititorii Adevarului si cate un portret realizat de caricaturistul ziarului.
Incepand de astazi,
va prezentam in paginile 4
si 5 stenograma completa, necenzurata, a dezbaterii
de la Adevarul.
Dumitru Tinu: Domnilor, va multumim ca ati acceptat invitatia noastra de a participa la aceasta dezbatere consacrata alegerilor prezidentiale. Prezenta dv. aici, la aceeasi masa, confirma inca o data ca Adevarul ofera o ambianta de seriozitate si fair-play, garantia unui dialog deschis si onest. Noi nu va vom cere sa va cantariti, nici sa spuneti poezii. Noi va vom pune intrebari. Intrebari pe care ni le-au sugerat programele, declaratiile, actiunile dv., intrebari cu care ne-au asaltat, in ultimele zile, cetatenii cand au aflat de aceasta dezbatere. Si vreau sa va spun ca am primit sute de intrebari.
In mod sigur, viitorul presedinte se afla in aceasta sala, la aceasta masa. Depinde de fiecare sa convinga electoratul ca el este cel mai potrivit. Ne-am propus si va rog sa fiti de acord ca aceasta dezbatere sa dureze doua ore. O sa vedeti ca intrebarile va solicita raspunsuri scurte, concise. Mai intai, o intrebare generala pentru toti candidatii: In programele dv. electorale, cu totii insistati pentru intarirea rolului presedintelui. Cum veti face acest lucru?
Petre Roman: Intr-adevar, tara are nevoie de un presedinte puternic, si anume de un presedinte la inaltimea prerogativelor constitutionale si a asteptarilor oamenilor, ceea ce pana in prezent nu a fost. Nici dl. Ion Iliescu, nici dl. Emil Constantinescu nu au utilizat prerogativele constitutionale, nu au fixat prioritatile nationale. Eu cred ca este misiunea presedintelui sa fixeze prioritatile nationale, pentru ca el ii reprezinta pe toti cetatenii Romaniei si chiar prin aceasta este investit cu o uriasa raspundere a interesului national, care este chiar interesul marii majoritati a cetatenilor, iar fixarea prioritatilor nationale trebuie sa fie urmata de implicarea, angajarea presedintelui in realizarea efectiva a acestor prioritati. El are la dispozitie prerogativele actuale din Constitutie, nu altele, care ii permit acest lucru. El poate influenta, avand in spate aceasta extraordinara dorinta si vointa a cetatenilor, el poate influenta realizarea prioritatilor legislative prin adresarea de mesaje natiunii in Parlament, el poate sa consulte Guvernul si sa participe la sedintele de Guvern caz in care le si prezideaza si o face si ar trebui sa o faca ori de cate ori Guvernul se indeparteaza de la prioritatile pe care el insusi si le-a fixat si care sunt intr-un program guvernamental, iar in cazul unor teme majore care baltesc, care creeaza confuzie in societatea romaneasca, el reprezinta singura institutie care poate consulta poporul prin referendum. Puteti constata ca aceste trei prerogative constitutionale au fost utilizate extrem de putin sau deloc de cand exista Constitutia, adica din 8 decembrie 1991, prin urmare un presedinte poate fi puternic, chiar prin aceasta, prin utilizarea prerogativelor sale constitutionale.
Ion Iliescu: Eu nu vreau sa intru in polemici cu nimeni aici, nici sa ma refer la aprecierile de mai inainte. Presedintele trebuie sa fie asa cum spune Constitutia. N-avem nevoie de un presedinte nici mai puternic, nici mai putin puternic decat sunt prevederile constitutionale. La vremea respectiva, aceste probleme au fost dezbatute cu maxima seriozitate si in perioada premergatoare alegerii adunarii constituante si la nivelul Constitutiei, deci in perioada CPUN-ului. Si mai ales in perioada elaborarii Constitutiei. Eu cred ca prevederile constitutionale pentru stadiul in care ne aflam ca stat sunt suficiente. Ele trebuie numai indeplinite, iar functiile care sunt prevazute in Constitutie sunt, cred eu, si cele care sunt necesare ca factor de dialog, ca factor de comunicare, ca factor de echilibru in societatea noastra in raportul dintre puterile statului, dintre stat si cetateni. Problema este de a fi intr-adevar utilizate si presedintele trebuie sa fie factorul care sa faca ca toate structurile statului si toti factorii de putere sa-si indeplineasca atributiunile. Ceea ce nu a lipsit in aceasta vreme, mai ales in ultimii patru ani, a fost incalcarea prevederilor constitutionale si de catre presedinte, pe de o parte, si de membrii unora dintre celelalte puteri pe de alta parte, amestec peste alte institutii.
Theodor Stolojan: Eu cred ca n-ar fi corect fata de alegatori daca noi le-am propune sa indeplinim mai bine functia de presedinte numai daca schimbam ceea ce Constitutia prevede in prezent despre presedinte. Aceasta nu inseamna ca ceea ce se prevede in Constitutie despre presedinte, diferentierile, separatia in atributii intre presedinte, Guvern, Parlament si alte puteri ale statului este in ordine. Noi am observat ca ceva nu este in ordine in momentul in care actualul presedinte s-a facut de ras cand a vrut sa schimbe un prim-ministru cu altul si am ajuns, vorba aceea, de rasul lumii. Aceasta arata ca avem probleme chiar si in ce priveste Constitutia vizavi de presedintie. Am facut un studiu asupra a ceea ce spune Constitutia romaneasca despre presedinte si ce spun constitutiile altor tari, si vreau sa spun ca noi, din nou, nu semanam cu absolut nici un model. Sigur, poate ca e bine sa nu semanam cu nici un model. Dar, incercand sa fim originali cu orice pret, am ajuns la anumite confuzii, ca aceea generata de inlocuirea domnului Radu Vasile.
Cristian Tudor Popescu: D-le Stolojan, iertati-ma, o precizare, n-am inteles, e vorba de o slabiciune a Constitutiei acolo sau de un comportament aberant al presedintelui?
Theodor Stolojan: Un comportament aberant al presedintelui, dar si o defectiune a Constitutiei care la vremea respectiva a incercat sa dea presedintelui un fel de puteri extraordinar de mari, prin faptul ca este ales prin votul direct al cetatenilor, si, in acelasi timp, are o serie de atributii care doresc sa fie puternice, dar toate se sfarsesc abrupt. De exemplu, cand trebuie sa inlocuiesti anumiti oameni incompetenti care se regasesc in anumite ierarhii. Dar eu revin la ceea ce am inceput, adica in cadrul Constitutiei actuale, presedintele poate sa-si desfasoare mai bine munca. Iata cateva exemple: noi tot discutam ca in ce-l priveste pe presedinte, Constitutia prevede un rol important pentru securitatea nationala si, din pacate, si in strategia care a fost dezbatuta in Parlament cu privire la securitatea nationala sunt prea multe referiri numai la exterior si prea putine la interior. Or, problema noastra de securitate nationala, la ora actuala, provine din saracia aceasta care se afla in ofensiva, plus din faptul ca nu reusim sa stapanim o serie de elemente economice care incep sa ne indeparteze tot mai mult si de Uniunea Europeana, unde vrem noi sa intram si de alte lucruri. Mai mult, obiectivele de politica externa pe care le avem, prioritati ca integrarea in Uniunea Europeana, ca dorinta de a ne integra in NATO, sunt puse in pericol real de probleme pe care le avem pe plan economic. De aceea, eu cred ca presedintele trebuie sa aiba un rol mai mare in ceea ce intelegem prin securitatea nationala.
Mugur Isarescu: In programul meu nu se vorbeste explicit despre intarirea functiilor presedintelui. Eu vorbesc mai degraba despre definirea mai clara a responsabilitatii presedintelui si a premierului. Si aceasta inclusiv printr-o reforma, printr-o functionare mai buna a statului. In ce priveste intarirea rolului presedintelui in Romania, in cadrul constitutional existent, implicit in program, si acum explicit pentru ca s-a pus intrebarea, cred ca aceasta depinde de personalitatea presedintelui. Presedintele Romaniei, conform Constitutiei, trebuie sa fie o persoana credibila pe plan intern si international, sa fie onest, sa nu reprezinte grupuri de interese. El trebuie sa fie presedintele tuturor romanilor, asa cum spune Constitutia, sa fie intr-adevar presedintele tuturor romanilor, sa nu trebuiasca sa se dezbrace de o haina de partid sau o haina de interese in momentul in care devine presedintele Romaniei. In plus, trebuie sa fie competent, sa fie un bun profesionist. De ce sa fie un bun profesionist? Pentru ca el este mediator. Un mediator care nu stapaneste lucrurile, iar in perioada urmatoare grosul problemelor sunt, din pacate, in economie, nu poate sa medieze cum trebuie. El poate sa fie, pur si simplu, un om de paie, asezat la masa medierii si incercand sa faca de multe ori lucruri care nu sunt compatibile, si luand, eventual, deciziile cele mai proaste. Cu alte cuvinte, un presedinte cu experienta, experienta institutionala in Romania, pornind mai de jos, sa zicem, cunoscand cum functioneaza institutiile in Romania, ce inseamna sa faci reforma institutionala, avand experienta lucrului cu oamenii si cu diverse institutii ale statului, avand, de asemenea, experienta lucrului cu diverse partide politice, avand, cu alte cuvinte, experienta medierii, cred ca poate sa fie un bun presedinte.
C.T. Popescu: Dl. Roman vrea sa intervina.
Petre Roman: Nu stiu daca se poate interveni. Nu stiu care este regula jocului.
D. Tinu: Sa-l ascultam mai intai pe dl. Melescanu.
T. Melescanu: In primul rand, vreau sa va spun ca dl. Isarescu a citat dintr-o Constitutie pe care eu n-o recunosc, referitoare la calitatile presedintelui. Nu exista asa ceva in Constitutia Romaniei. Deci primul lucru atunci cand discutam serios este sa discutam pe text. Daca incepem sa divagam, nu ajungem niciunde. Si asta este prima precizare pe care vreau s-o fac si as vrea ca pe parcursul discutiei sa discutam serios pe text. Daca incepem fiecare sa dam propria noastra versiune despre Constitutie, despre ce contine ea, riscam sa n-ajungem niciunde. Exact cum as incepe eu sa public sondaje secrete in buletinul ApR din aceasta dimineata privind cifre pentru unii sau altii. Este exact aceeasi abordare si este o abordare pe care eu nu o sprijin. In legatura cu intarirea rolului presedintelui as spune ca raspunsul pentru mine corect este utilizarea prerogativelor constitutionale asa cum exista. Eu cred ca este gresita abordarea PNL, care propune un presedinte decorativ ales de Parlament. Asta schimba total filosofia Constitutiei Romaniei. Tot asa cum nu ar fi corect din partea noastra acum sa spunem, si eu nu voi accepta acest lucru, ca vom schimba prevederile constitutionale, in conditiile in care, asa cum stim cu totii, sistemul, mecanismul de schimbare constitutionala este dificil. Ce inseamna exercitarea deplina a atributiilor pe care le prevede Constitutia? Pentru mine inseamna perceperea foarte clara a faptului ca presedintele este reprezentantul intereselor cetatenilor, singurul ales prin vot general de catre toti cetatenii Romaniei, prin vot direct. Daca vreti, este un vot uninominal. El trebuie sa fie garantul apararii si promovarii drepturilor cetatenilor in raport cu celelalte institutii ale statului. Din acest punct de vedere, daca va uitati la structura Constitutiei, veti vedea ca exista un prim articol in capitolul despre presedinte care ii descrie rolul si care se numeste chiar Rolul presedintelui". Si, in afara de faptul ca el reprezinta statul roman si ca este garantul independentei si securitatii teritoriale, singura atributie specifica in acest capitol, articol de deschidere, este rolul de mediator. Dar, acesta cred si eu ca este rolul principal al presedintelui: el trebuie sa fie capabil sa prezinte oamenilor un proiect. Un ministru are sarcini punctuale, trebuie sa rezolve asta, aia, Tepro, benzina. Presedintele trebuie sa fie capabil sa prezinte un proiect care sa spuna am plecat de aici in Romania si poate vom ajunge acolo, iar in 10 ani vom ajunge acolo". Iar in al doilea rand, sa-si exercite functia de mediator, atentie - nu ca tehnician. N-are nimeni nevoie de tehnician. Eu, daca am nevoie de un tehnician bun, sa stiti ca angajez un Premiu Nobel pentru economie. Nu de asta are nevoie presedintele. El are nevoie sa cunoasca nevoile oamenilor, sa fie capabil sa le apere interesele ca si toate celelalte institutii.
D. Tinu: Va multumesc. Vreau sa stabilim de la inceput, daca sunteti de acord, sa acordam drept la replica. De asemenea, se pot adresa intrebari intre candidati. Pentru aceasta, rog sa formulati intrebari scurte si raspunsuri scurte.
P. Roman: Eu as avea doua remarci cu caracter interogativ. Mai intai, cel mai clar se spune in Constitutie, presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice. La buna functionare, nu la reaua functionare. Prin urmare, cand presedintele constata ca autoritatile publice, Parlament, Guvern, Justitie nu functioneaza bine - si asta decurge din ceea ce spun si gandesc oamenii, din realitatile percepute clar si prin intermediul opiniei publice, mass-media -, el nu poate sa stea pe tusa, sa stea deoparte, sa taie panglici, sa ciocneasca cupe de sampanie, sa primeasca vizitatori straini sau sa faca turnee in afara. De aceea, ma intreb cum poate oare un om sa vegheze eficient la buna functionare a autoritatilor publice, daca a avut sarcina de a supraveghea sistemul bancar pentru a fi stabil, iar in aceasta sarcina a avut un esec, practic, total? A doua remarca este ca PNL-ul intr-adevar propune un presedinte decorativ. Este o tendinta contrara in Europa in acest moment, de exemplu, Italia se gandeste sa aiba un presedinte care sa fie ales prin vot direct, iar candidatul PNL la functia de presedinte, dl. Stolojan, zice exact pe dos. Intarirea si chiar modificarea Constitutiei pentru a intari rolul presedintelui. In acest sens e o contradictie, care ma intreb daca nu trebuie sa fie lamurita.
T. Melescanu: Eu as zice ca atunci cand vorbim de intarirea rolului presedintelui, el are, intr-adevar, o parghie-cheie, si asta e desemnarea primului-ministru. Insa trebuie sa fim corecti intre noi, primul-ministru este cel ce trebuie sa aiba si autoritatea, si competenta de a guverna tara. Desemnarea primului-ministru de catre presedinte este unul din instrumentele cele mai importante pentru a determina intr-adevar tipul de politica.
D. Tinu: Va multumesc, d-le Melescanu. La a doua intrebare generala va rog sa raspundeti doar in cateva cuvinte. Pentru a va pune in practica programul, care ar fi premierul pe care l-ati agrea?
I. Iliescu: Eu cred ca nu asa se pune problema. Aici trebuie pornit de la prevederea constitutionala. Presedintele nu poate in mod arbitrariu sa numeasca ...
L. Munteanu: Verbul era a agrea".
I. Iliescu: N-are nici o importanta agrementul sau non-agrementul, simpatia sau non-simpatia, afectiunea sau non-afectiunea pentru o persoana. Este o conditionare politica, deci presedintele se poate adresa numai partidului care are posibilitatea sa desemneze un premier sau grupurilor de partide care pot forma o majoritate si pot desemna un premier. Este un dialog care se poarta pe aceasta tema, deci startul intrebarii nu este foarte clar...
D. Tinu: Dumneavoastra, personal, agreati pe cineva?
I. Iliescu: Precum stiti, ca partid - deci vorbesc astazi, nu ca presedinte - ca presedinte al partidului, consider ca in stadiul actual, cum se prezinta lucrurile in sondaje, singurul partid care isi poate permite astazi sa priveasca la un premier ar fi PDSR-ul. PDSR-ul s-a si gandit la un om, acesta este Adrian Nastase.
D. Tinu: Va multumesc.
T. Melescanu: In primul rand, vreau sa fiu in dezacord cu domnul presedinte Ion Iliescu. Nu sunt prevederile constitutionale asa, nu partidul desemneaza. Intr-adevar, presedintele Romaniei desemneaza in consultari cu partidul care a castigat majoritatea absoluta in Parlament, ceea ce speram sa nu fie cazul la alegerile acestea, sau cu liderii celorlalte partide. Asta este formularea. Eu, daca mi-ati cerut un nume, eu as spune ca dl. Stolojan pentru mine ar putea sa fie un asemenea om.
P. Roman: Este corecta afirmatia ca presedintele nu este un factotum" in privinta celui care va fi prim-ministru, dar, date fiind experientele nereusite de pana acum, aceasta prevedere constitutionala ca presedintele desemneaza, ma obliga pe mine ca presedinte sa ma opun daca consider ca persoana desemnata nu corespunde cu ceea ce are nevoie tara.
Th. Stolojan: Domnul Melescanu ma recomanda pe mine pentru ca nu m-a incercat ca presedinte inca. Dar eu cred ca, vazand care este situatia tarii in prezent, care sunt prioritatile tarii in urmatorii 4 ani, eu cred ca, presedintele va trebui sa desemneze un premier care sa aiba cunostinte economice solide, pentru ca, din pacate, intr-o economie in care am reusit sa privatizam, dupa 11 ani, daca cifrele sunt corecte, numai 25% din capitalul industrial, si viitorul Guvern se va confrunta cu aceste probleme...
T. Melescanu: Cifra e mai mare, e 68%.
I. Iliescu: Asta e o prejudecata, premierul este inainte de toate un om politic, un comandant de nava, de echipa si calitatile lui de om politic sunt predominante, fiindca economisti se vor gasi intotdeauna.
P. Roman: L-ati numit aici pe Traian Basescu...
D. Tinu: Multumesc. Ne oprim aici.
T. Melescanu: As vrea sa remarcati ca sunt singurul care am dat un nume la intrebarea asta. Va multumesc.
D. Tinu: Avem acum cate o intrebare pentru fiecare candidat, pornind de la sloganurile dvs. electorale.
A. Ursu: Adresez prima intrebare d-lui Iliescu, care, dupa cum se stie, are sloganul Aproape de oameni, impreuna cu ei". As vrea sa va intreb, d-le Iliescu, cum veti putea fi impreuna cu oamenii ramanand la Palatul Cotroceni?
I. Iliescu: Aproape de oameni si impreuna cu ei poti fi indiferent unde te afli la locul de munca sau poti sa nu fii, indiferent unde te afli. Acest slogan vrea sa spuna un lucru fundamental si anume: factorii de putere, inclusiv presedintele tarii, dar nu numai, trebuie sa porneasca in toata gandirea si proiectarea strategiilor politice de la nevoile tarii, de la nevoile oamenilor. Eu cred ca ceea ce s-a petrecut in ultimii 11 ani de zile in aceste dispute politice a incurajat o ruptura a factorilor politici, a partidelor, a demnitarilor, de traiul zilnic al oamenilor. Deci astazi cred ca nu toti oamenii nostri politici responsabili realizeaza vulcanul pe care ne aflam, ca aglomerare, ca acumulare de tensiune sociala datorita deteriorarii vietii oamenilor. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, as vrea sa spun si altceva...
A. Ursu: Va referiti la deteriorarea vietii oamenilor din toti acesti ultimi 10 ani?
I. Iliescu: Din ultimii patru ani mai ales. Si in ultimii zece ani, dar mai ales in ultimii patru ani, pentru ca altminteri putem sa vorbim cu trimiteri si mai departe. De ce a avut loc revolutia din decembrie 1989? Datorita mizeriei materiale, datorita esecului din sistemul economic, dar in ultimii patru ani s-a acutizat acest proces de deteriorare a vietii oamenilor. Pe de alta parte, asta vrea sa spuna si altceva despre continutul democratiei pe care trebuie s-o construim, democratia participativa. Ce am facut pana acum? Am construit democratia reprezentativa, si asta cu fisurile si limitele ei. Dar trebuie sa aprofundam procesul democratic.
L. Munteanu: D-le Mugur Isarescu, dv. spuneti asa: O tara cu frontiere sigure si strazi sigure". Prima parte a dezideratului o sa ne-o rezolve Occidentul: nu v-a mai iesi multa lume din Romania. Referitor la partea a doua: veti avea curajul sa va mutati, dupa patru ani de mandat la Cotroceni, in Ferentari? Asta fiindca vorbiti de strazi sigure.
M. Isarescu: Va raspund la intrebare, dar foarte scurt. O sa am curajul sa raman in blocul meu de locuinte, nu este in Ferentari, si nu ma voi muta in alta parte.
L. Munteanu: Eu speram sa fi inteles sensul intrebarii...
M. Isarescu: Dar ce e trecut acolo inseamna ca in Romania, prin intarirea ordinii publice, prin jucarea cartii noastre care inseamna si imbunatatirea conditiilor de trai, asta inseamna ca voi avea curaj sa ma mut si in Ferentari, dar nu acesta este sloganul electoral si de aceea va spun, sloganul meu electoral este: pasul inainte.
L. Munteanu: E unul din deziderate. Va multumesc.
A. Ursu: Cu celalalt slogan v-ati lansat, totusi...
M. Isarescu: Cu pasul inainte. E pregatit de mult pasul inainte.
C.T. Popescu: Domnule Stolojan, aveti, dupa parerea mea, cel mai interesant si cel mai discutabil slogan electoral: Economia inaintea politicii". Eu o sa fac un exercitiu de a va contrazice. A mai avut cineva acest slogan inaintea dv., un anume Nicolae Ceausescu, numai ca atunci nu existau campanii electorale si nici alegeri. Toata lumea facea economie, politica faceau doar Nicolae Ceausescu cu sotia. Toata lumea, de la membrii CC la maistrul din uzina se ocupa cu depasirea planului la productia de otel pe cap de locuitor, cu infiintarea de noi unitati petrochimice si cu cresterea exporturilor, fara sa stie incotro duc toate astea. Mamutii ceausisti, pe care trebuie sa-i neutralizati, sunt rezultatul punerii economiei inaintea politicii. De la presedintele Romaniei de azi nu se cere sa fie un Galbraith, un Maynard Keynes sau un Milton Friedman, adica sa inventeze teorii economice-minune, ci sa sustina aplicarea unor lucruri simple si bine cunoscute, - privatizarea sau falimentul intreprinderilor cu pierderi, - confruntandu-se cu oameni lasati fara loc de munca. Izgonirea oamenilor muncii din sectorul de stat intr-un sector privat dezvoltat in paralel. Asta trebuie sa sustina presedintele. Or, pentru asta trebuie, dupa parerea mea, sa aveti in primul rand vointa politica, d-le Stolojan.
Th. Stolojan: Da. Eu va dau dreptate. De fapt, in mandatul meu de presedinte eu am trei prioritati: una este ineficienta sistemului politic de astazi, una este ineficienta sistemului economic si a treia se cheama coruptia si slabiciunea statului.
D. Tinu: Vreti sa spuneti, corectarea acestora?
Th. Stolojan: Corectarea acestora, evident. Deci, eu am definit cele trei probleme si corectarea lor constituie prioritati pentru mine. Dar, din pacate, efectul tuturor - si al politicului asa cum a fost el in Romania, si al coruptiei, si slabiciunea statului, si greseli incredibile de politica macroeconomica si altele - s-a rasfrant in economie la ora actuala. Deci trebuie sa actionam si pe cele doua laturi pe care le-am amintit, sistem politic si coruptie si slabiciunea statului, dar nu putem omite astazi ca problema nr. 1 a Romaniei este problema economica, aceasta saracie care este in ofensiva, aceasta clasare pe ultimul loc in Europa...
C.T. Popescu: Va contrazic inca o data. Nu e economica, e politica. E un lucru simplu de facut. Ce e de facut stie toata lumea, stiti si dv., stie si dl. Isarescu, si dl. Iliescu, toata lumea stie, si dl. Roman. Problema e cine face, cine are taria sa dea piept cu oamenii scosi in strada din fabricile cu pierderi. Asta e politica.
Th. Stolojan: Eu am aceasta tarie, am dovedit-o si eu nu exclud factorul politic, de aceea figureaza la mine in program si politicul, si coruptia.
C.T. Popescu: Sunt cuvinte multe ce ati spus acum, or, aici spuneti economia inaintea politicii". Atat. E cam reductionist acest slogan.
Th. Stolojan: Este, dar e factorul nr. 1, care ne pune la pamant.
D. Tinu: Lelia Munteanu are o intrebare.
L. Munteanu: D-le Teodor Melescanu, una dintre variantele de slogan electoral ale dv. este Munca cinstita mai bine platita". Sa intelegem ca ne dati o veste buna? Munca necinstita va fi, in fine, mai prost platita? Sau cum?
T. Melescanu: Deci asta este sloganul partidului Alianta pentru Romania, pentru alegeri, sloganul meu ca presedinte este Viitorul tau e grija mea". Daca doriti insa, eu comentez ce mi-ati cerut. Munca cinstita bine platita" inseamna doua lucruri esentiale: primul - prioritatea absoluta pentru crearea de locuri de munca cinstita, cum se spune, deci munca cinstita inseamna ca acesta va fi obiectivul fundamental al partidului; bine platita inseamna cresterea capacitatii de consum a populatiei, ideea ca relansarea economica nu se poate face decat bazat pe reconstruirea pietei interne, care are doua elemente: cresterea puterii de consum a populatiei si stimularea investitiilor.
L. Munteanu: Cum veti aduce la suprafata economia subterana, din Dealul Cotrocenilor, unde se presupune ca va veti afla?
T. Melescanu: Asta sa stiti ca ar merita sa ma invitati o data ca sa discutam serios tema asta, pentru ca nu este o tema simpla. Deci nu se face la televizor cu catuse. Reducerea sectorului subteran in Romania necesita o abordare foarte serioasa. In primul rand, am sa va surprind, prin reducerea fiscalitatii. Atat timp cat impozitele sunt enorm de mari, merita sa-ti asumi riscul sa intri in subteran, pentru ca ai ceva de castigat. O a doua chestiune - gasirea unor sisteme de stimulare a celor care ies din sectorul gri pentru a intra in sectorul oficial.
B. Chirieac: Pentru dl. Roman o intrebare. Viitorul incepe cu tine". V-ati gandit la cineva anume? La domnii contracandidati? La noi?
P. Roman: La toti. La toti si la fiecare. Viitorul incepe cu tine" este un viitor mai bun, care incepe si cu ceea ce gandesc si vor oamenii, nu doar cu ceea ce sunt obiective politice si de multe ori politicianiste si conditionari externe. Viitorul incepe cu tine este un viitor care incepe si cu ceea ce vor si gandesc oamenii, iar busola mea interioara este credinta in Romania. Din acest motiv, lozinca mea este Eu cred in Romania", acesta fiind si mesajul principal al presedintelui.
L. Munteanu: Vorbiti despre ceea ce dl. Ion Iliescu definea prin sintagma democratie participativa"?
P. Roman: Astea sunt analize politice mult prea fine fata de ceea ce sunt realitatile din gandul si din sufletul oamenilor. Eu constat, spre exemplu, fiindca mi-ati intins o posibilitate, ca sloganul PDSR este Aproape de oameni", in timp ce lozinca PD-ului in 1996 a fost Mai aproape de oameni". Daca nu au solutii, le iau de la altii.
D. Tinu: Oricum, erati foarte aproape unii de altii, pe atunci, si dvs., cei din PDSR si PD. Vreau sa remarc ca ati avut fiecare dintre dumneavoastra unele aprecieri la adresa celuilalt contracandidat. De aceea o sa urmeze o serie de intrebari legate tocmai de unele aprecieri pe care le-ati facut, acum sau cu alte ocazii.
C.T. Popescu: O sa incep cu dl. Ion Iliescu. D-le Ion Iliescu, contracandidatul dv. dl. Petre Roman a afirmat ca Romania nu mai seamana cu schemele dv. de gandire pe care le-ati invatat acum 20 sau 40 de ani. Sa intelegem de la dl. Roman ca dv. va reimprospatati schemele de gandire o data la 20 de ani, si ca acum ar cam fi vremea?
I. Iliescu: Credeti ca merita macar un comentariu o asemenea apreciere?
C.T. Popescu: Cum sa nu!
I. Iliescu: Are vreo autoritate morala Petre Roman sa vorbeasca despre asemenea scheme?
C.T. Popescu: Pai, este fostul dv. prim-ministru. Cum sa nu aiba autoritate? Dv. l-ati pus prim-ministru pe dl. Petre Roman.
I. Iliescu: Cu totii am trait anumite scheme, ne-am indoit sau nu in functie de capacitatea intelectuala a fiecaruia. Resping asemenea aprecieri, care sunt lipsite de buna-credinta si de fair-play.
D. Tinu: Eu am o intrebare pentru dl. Petre Roman. D-le Roman, ati vorbit despre dublarea alocatiei pentru copii in programul dv. Este una din promisiunile pe care le-ati mai facut...
P. Roman: Si pe care am realizat-o si e important sa spunem ca am realizat. Cei 50.000 de lei...
D. Tinu: Ce veti face cu noua promisiune, pentru ca ea v-a fost suflata de dl. Mugur Isarescu?
P. Roman: Eu ma bucur foarte mult daca propunerea facuta de noi in iulie a.c. catre guvern, de dublare a alocatiei pentru copii, va fi realizata. E foarte bine. Iata ca dl. Mugur Isarescu ajunge la ideile mele, prin urmare ma gandesc ca poate candva il voi putea utiliza in cine stie ce functie. E foarte bine ca se realizeaza aceasta dublare a alocatiei pentru copii. In plus, aceasta este o masura de urgenta, si cand spun masura de urgenta ma gandesc la ceea ce an de an raportul cu privire la dezvoltarea umana in Romania al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare spune: Copiii sunt categoria cea mai defavorizata in Romania". Alaturi de aceasta alocatie mai e nevoie de inca una, si anume, e vorba de alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii. Si aceasta alocatie va trebui sa creasca, dar, spre deosebire de cealalta, care se refera la absolut toti copiii, fiindca este un principiu unanim, un principiu de legalitate, legislatie internationala la care am aderat si noi, cea de-a doua - alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii - aceea va trebui sa mearga numai in raport de veniturile familiei. Dar si aceea trebuie intarita acum.
D. Tinu: Nu va intreb de resurse...
P. Roman: Putem sa discutam si despre resurse daca doriti, imediat discutam despre ele. Si in 1997, atunci cand alocatia era de 7.000 lei, eu am spus 50.000, am facut si un calcul, s-a spus ca este ceva nerealist, este ceva in neregula, dar in momentul in care am pus pe masa argumentele, chiar si Banca Mondiala si Fondul Monetar au fost absolut de acord cu aceasta propunere, care s-a si realizat.
A. Ursu: O intrebare pentru dl. Theodor Stolojan. Intr-un interviu pe care l-ati acordat ziarului Adevarul, ati ironizat sloganul initial, ce-i drept abandonat ulterior, al d-lui Roman. Eu pot!" era acest slogan.
P. Roman: El poate!
A. Ursu: El poate, scuze, si ati spus ca dv. puteti face ce nu poate Petre Roman. Ce nu poate Petre Roman?
Th. Stolojan: Da. Eu va propun sa nu mai discutam. Era o gluma, pe mine m-a impresionat atunci cum sala striga: El poate, el poate!" si mi s-a parut asa, mai ciudat.
C.T. Popescu: Deci credeti ca poate orice?
A. Ursu: Poate totul?
Th. Stolojan: In acea situatie, mie mi s-a parut ciudat ca o sala sa strige El poate, el poate".
L. Munteanu: O intrebare simpla, pentru dl. Teodor Melescanu, apropo de sagetile electorale cu care candidatii tintesc unii in altii: cum va explicati ca nici unul dintre contracandidatii dv. nu va mai vizeaza polemic? Ca sa nu spun, mai de-a dreptul, ca nu va baga in seama.
T. Melescanu: Foarte simplu, pentru ca fiecare se duce la primul candidat, unde are sansa cea mai mare sa-i fie sageata utila. Aduceti-va aminte, dv. cu mare placere si eu cu mare neplacere, in perioada cand eram sus in sondaje, eram calcat in fiecare zi in picioare. Deci nu va faceti iluzii.
B. Chirieac: Intrebare pentru dl. Isarescu. Contracandidatul dv., dl. Theodor Stolojan, atat de apropiat acum in sondaje, v-a acuzat de lipsa de fair-play, pentru ca i-ati promis initial ca nu veti candida, apoi dv. v-ati anuntat candidatura. Va reprosati ceva in legatura cu acel moment?
M. Isarescu: Nu-mi reprosez nimic. Discutia atunci a fost despre participarea la alegeri. Mi s-a propus, intr-adevar, sa particip la alegeri sub sigla PNL-ului si am spus ca nu se poate, asa cum cred si acum ca s-ar intra intr-o contradictie clara cu postura de premier.
A. Ursu: Dar nu i-ati promis d-lui Stolojan ca nu veti candida la presedintie in nici un fel? Nici cu nici fara sigla?
M. Isarescu: Sub nici o forma nu s-a discutat despre asta. Eu spun ceea ce s-a discutat. Este adevarat ca, de la intalnirea aceea, fiecare a plecat cu cate ceva in cap. Eu am observat graba cu care s-au ridicat de la masa, si eu eram grabit, poate ca intalnirea era mai bine sa fie la Neptun, nu intr-o casa, care pe urma a devenit si conspirativa", cu toate ca discutia a fost lejera. S-a creat deja un folclor cu care nu sunt de acord. Am avut doua solicitari in fata colegilor din Partidul Liberal: prima sa nu se mai vorbeasca despre tandem, deoarece am dificultati in continuarea actului de guvernare si a doua sa se discute cu partenerii, sa nu ma faca pe mine curier, mesager intre partidele coalitiei.
A. Ursu: Fara tandem au fost mai putine dificultati in actul de guvernare?
M. Isarescu: Nu, dar au fost solicitarile mele. Si acum sa va spun adevarul pana la capat. N-au trecut nici doua ore si deja toate aceste rugaminti ale mele erau calcate in picioare. Adica se vorbea din nou ca s-a facut un aranjament, in care dl. Stolojan sa fie presedinte si eu premier. Nu este adevarat. Au solicitat expres ca ideea de tandem sa dispara. Razboiul in cadrul coalitiei a continuat. Deci acesta este adevarul si il spun, pentru ca nu are nici un rost sa lungim vorba pe o intalnire asupra careia eu am propria mea responsabilitate. Eu am raspuns cu buna-credinta acelei intalniri. Repet, propunerea mea a fost ca lumea sa fi venit la Neptun, sa discutam cu mai multi, nu numai cu un singur partid. Repetitia asta a momentului de la Constanta, o intalnire pe care eu am considerat-o si estivala, nu face cinste nimanui.
A. Ursu: Veti vedea ca printre intrebarile de la cetateni se regaseste si acest moment, oamenii acuzandu-va chiar de lipsa de fair-play.
M. Isarescu: Tocmai de aceea am facut aceste precizari. Pentru ca s-a vorbit despre alocatiile pentru copii, imi permit o singura fraza. In programul de guvernare pe acest an si in constructia de buget pe acest an s-au prevazut si majorarea pensiilor si o eventuala crestere a alocatiilor pentru copii. De ce eventuala? Pentru ca, la inceputul anului, nu puteam sa stim daca avem resursele necesare. Deci, ele sunt acte ale guvernului si ale coalitiei, asa cum a functionat aceasta coalitie.
Th. Stolojan: Eu am o completare aici. Noi am luat discutia de la Constanta foarte in serios, si nu estival. Propunerea noastra a fost foarte clara si acolo au fost cinci oameni a caror integritate nu poate fi pusa la indoiala. Au fost oameni din conducerea Partidului National Liberal, dl. Quintus, dl. Stoica, dl. Stroe, dl. Hasoti. Cu totii am inteles acelasi lucru: ca dl. Isarescu nu v-a candida, nici din partea PNL-ului, nici din partea vreunui partid si nu v-a candida nici sub alta forma.
Petre Roman: D-le Tinu, in loc sa vorbim de lucruri secrete, haideti sa vorbim de lucruri pe care le stie toata lumea. Cand dl. Isarescu a primit sa fie prim-ministru, dumnealui a spus foarte clar ca nu va intra in politica si a cerut, nici mai mult, nici mai putin, schimbarea legii Bancii Nationale a Romaniei pentru a-si pastra postul de guvernator. Prin urmare, ne gasim in situatia ca dumnealui are si postul de guvernator, pentru ca Parlamentul i-a satisfacut aceasta dorinta prin majoritate, si postul de prim-ministru iar acum si cel de presedinte. Asta o stie toata lumea si aici nu mai este vorba de lipsa de fair-play, ci de incorectitudine.
D. Tinu: Ii dau cuvantul d-lui Isarescu.
M. Isarescu: Nu este asa si regret acest lucru. Eu am solicitat suspendarea din functie, exact pentru a dovedi ca voi ramane impartial din punct de vedere politic, acesta a fost intelesul. S-a discutat trei zile, interpretarile ulterioare au partea lor de rationalitate, dar este si dreptul meu sa spun ceea ce am inteles. In ceea ce priveste viitorul, as vrea sa nu preocupe pe nimeni viitorul meu. Eu nu candidez la presedintie si, in acelasi timp, in Parlamentul Romaniei. Eu candidez numai la presedintie si ca independent, iar posibilitatea de a ma intoarce sau nu la Banca Nationala o va hotari Parlamentul. Am o functie, am o profesie de economist, de cercetator, de profesor universitar si nu sunt legat de aceasta functie si o spun public pentru ca sa nu se mai speculeze.
D. Tinu: Am o intrebare generala pentru toti candidatii. E vorba de faptul ca pana in prezent, cu exceptia adoptarii Constitutiei, nici unul dintre presedinti nu a apelat la procedura referendumului. Rog ca fiecare dintre dv. sa enumere trei situatii in care ati apela, in calitatea de presedinte, la referendum.
Th. Stolojan: Eu as apela o data pentru integrarea in Uniunea Europeana. Nu ne putem lua dupa sondaje, dorim sa ne integram in Uniunea Europeana indiscutabil, toata lumea vorbeste despre acest lucru, dar trebuie sa avem un referendum. De asemenea, pentru adoptarea monedei unice euro, asa cum spune Constitutia. De asemenea, as apela la referendum pentru orice modificare a Constitutiei.
P. Roman: Ca sa intelegem bine ca aceasta institutie care n-a fost folosita niciodata trebuia folosita, am sa dau doua exemple din trecut: primul se refera la exercitiul d-lui Iliescu. Tineti bine minte confuzia enorma care s-a creat in societatea romaneasca, cand s-a schimbat Legea 58 a privatizarii, introducandu-se o alta schema de privatizare, care a creat mari probleme privatizarii. In acel moment, era cred necesar un referendum care sa fixeze definite si clar liniile directoare ale privatizarii, ca sa putem merge accelerat, intr-adevar, cu aceasta privatizare. Iar in exercitiul d-lui Emil Constantinescu va amintiti la fel de bine despre baltirea, confuzia grava care s-a creat in legatura cu dreptul de proprietate, discutii interminabile, legile care nu au fost nici pana azi adoptate, drept de proprietate care nu este bine asezat in Romania si, prin urmare, economia nu poate decola. Era cazul, in acel moment, ca presedintele sa cheme la consultare poporul printr-un referendum, cu un cadru institutional pentru asezarea dreptului de proprietate in Romania, da sau nu, dupa care nimeni nu putea sa mai sufle, sa mai duca lucrurile in alta directie. In ce priveste viitorul, cred ca va trebui nu doar sa oferim oamenilor posibilitatea sa spuna da sau nu. Pentru integrarea in Uniunea Europeana, este prea general.Trebuie sa oferim cadrul institutional pe care Romania si-l asuma pentru a reusi aderarea la Uniunea Europeana prin referendum.
T. Melescanu: Vreau sa fac o precizare. Nu trebuie considerat referendumul ca o institutie care poate fi foarte des utilizata. Este o institutie exceptionala a Constitutiei. Nu trebuie sa dam impresia oamenilor, si vreau ca lucrul acesta sa fie clar retinut, ca se poate face apel foarte des la referendum. Riscam sa cream o serie de dubii asupra unei institutii care e de exceptie. Referendumul se poate aplica doar cand exista o evidenta contradictie intre vointa populara si vointa forului legiuitor. Parlamentul are treaba lui, adopta legi, deci asta este problema. Atunci insa cand exista in mod evident in societate o contradictie, intre ceea ce vor oamenii, alegatorii, si intre ceea ce Parlamentul vrea, atunci, dupa parerea mea, presedintele trebuie sa intervina cu referendum.
D. Tinu: De pilda, pentru votul uninominal.
T. Melescanu: Da, asta da. Introducerea votului uninominal in mod evident este o asemenea tema, pentru ca la nivelul societatii civile se doreste. Si dv., si sindicatele, si unele partide politice, cum suntem noi, am mers pe aceasta tema. Dar, in mod evident, in Parlament e rezistenta. O a doua asemenea tema: schimbarea sistemului politic. O anumita redistribuire, o alta diviziune a muncii in interiorul Executivului sau altele necesita, in opinia mea, referendum. Si - trei: integrarea in Uniunea Europeana, dar nu in general. Referendumul va trebui sa aiba cel putin doua chestiuni esentiale: una referitoare la prerogativele suveranitatii nationale, care trebuie amendate in mod corespunzator, si - doi, esential: dreptul de proprietate. Pentru ca aderarea la UE inseamna inclusiv dreptul pentru straini de a cumpara proprietati...
D. Tinu: Multumesc. Dl. Isarescu.
M. Isarescu: Sunt trei situatii pe care mi le imaginez acum posibile pentru referendum. Una ar fi integrarea in Uniunea Europeana, daca majoritatea sondajelor implica o scadere vizibila spre cota 50 a nivelului de incredere si a dorintei romanilor de a se integra in UE, pentru ca in aceasta situatie procesele de integrare, care sunt deja demarate, trebuie gandite sau regandite. O a doua situatie este cea a vizelor pentru Moldova. Decizie extrem de grea, mai ales daca presedintele va simti ca romanii sunt in fata unei optiuni extrem de dificile. Mersul spre Europa, calatoriile libere in Europa acolo unde doresc si o anumita atitudine fata de fratii de peste Prut. Si a treia situatie este intr-adevar euro, dar nu in orice situatie, nu in orice imprejurare, nu este de perspectiva urmatorilor patru ani, ci de perspectiva urmatorilor zece ani. De perspectiva urmatorilor patru ani ar putea sa fie urmatoarea situatie: constatam ca nu putem sa stapanim prin alte mijloace, prin flexibilitatea cursului de schimb, ca sa spunem asa, inflatia si se ia o hotarare politica sa ne ancoram la euro.
C.T. Popescu: Se poate face referendum la o asemenea chestiune?
M. Isarescu: Da, este extrem de importanta.
C.T. Popescu: Pai, stie lumea ce e aia euro-ancora, dolarizare, curs, politica de curs?
M. Isarescu: Este o decizie importanta, pentru ca inseamna, in esenta, schimbarea sistemului monetar.
C.T. Popescu: Domnule Isarescu, inseamna, dar asta e o hotarare tehnica, pe care o iau cei alesi.
M. Isarescu: Este o hotarare politica, este cam ce a facut Bulgaria cu marca germana. Deci, este o decizie extrem de importanta, inseamna renuntarea la unele din drepturile Bancii Centrale. Una din atributiile suveranitatii este cel putin diminuata, nu vine in urma unei crize cum a fost in Bulgaria, in sensul ca exista o nevoie esentiala, nu vine ca singura rasuflare, vine ca o masura luata constient, care este de natura conceptuala, de natura sa stapaneasca inflatia pe alte cai decat prin politici tari, politici monetare la care vedeti ca ne raliem foarte greu. Cu alte cuvinte: dobanzile, care au alte costuri, restrangerea cheltuielilor bugetare. Deci, este o masura politica. Insa poate ca exprimarea mea a fost mai degraba de natura tehnica. Este o masura politica si eu cred ca cere un referendum.
D. Tinu: Dl. Ion Iliescu.
I. Iliescu: Cred ca trebuie pornit de la prevederea constitutionala expresa: presedintele, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa se exprime prin referendum. Noi am avut un referendum cand am elaborat Constitutia si cand lucrurile erau oarecum limpezi. Intr-un an si jumatate, se dezbatuse problema Constitutiei, prevederile sale s.a.m.d. Deci, cu referendumul nu ne putem juca. Obiectia d-lui Cristian Tudor Popescu am inteles-o foarte bine. Cand te adresezi populatiei cu o tema la care oamenii sa raspunda prin da sau nu, trebuie sa se inteleaga ce inseamna da si ce inseamna nu. Chiar intr-o tara ca Elvetia, unde referendumul este o practica curenta, cand se organizeaza un referendum, se da inainte o documentatie completa cetatenilor care voteaza, cu toate argumentele pro si contra. Deci, pregatirea unui referendum presupune o asemenea dezbatere si sunt de acord cu ceea ce spunea dl. Melescanu: cand ajungem ca in Parlament, spre exemplu, pe o tema majora sa nu se ajunga la o abordare explicita. De exemplu, e o tema pentru referendum - tema proprietatii sau a restituirilor, ultima lege in legatura cu imobilele nationalizate, in care, pe baza unui proces de dezbatere ampla, la nivel de Parlament, de presa s.a.m.d., s-ar putea formula o intrebare pentru un astfel de referendum.
C.T. Popescu: Am aceeasi obiectie ca si la dl. Isarescu. Legea aia este pe 50 de pagini, am citit-o si eu, ea nu poate fi supusa unui referendum. Acolo e da" sau nu", legea are n" nuante, e imposibil sa se faca referendum...
I. Iliescu: Sunt cateva chestii foarte clare in legatura cu ceea ce a constituit controversa majora in aceasta lege. Asa ceva s-ar putea, tot in mod explicit, aratand implicatiile...
C.T. Popescu: Pai, nu le dati legea s-o citeasca la oameni, cum ati spus? Trebuie sa citeasca legea, ca asa ati spus la inceputul dezbaterii. Referendumul e o chestie simpla, domnule presedinte.
I. Iliescu: Trebuie scoasa din contextul legii o problema majora, noi am ajuns aproape la un consens pe aceasta lege. Sunt cateva puncte in care exista divergente. Pe asa ceva se formuleaza o intrebare explicita, pentru ca afecteaza interese majore ale populatiei, la problemele respective se face referire, si nu la textul legii.
A. Ursu: Daca veti pune intrebarea: Sunteti de acord cu restituirea a 10 ha sau 50?" veti astepta un raspuns de tip da" sau nu". Dar, dupa cum bine stiti, cifrele astea au fost alese in mod aleatoriu...
I. Iliescu: S-a pornit de la legea din 1945 si, apoi, de la cea din 1948, care limita proprietatea asupra terenului la 50 ha. Dar asta era doar un exemplu. Pentru referendum trebuie definite niste chestiuni foarte precise, ca intrebarea sa capete o expresie asupra careia oamenii sa se poata pronunta. De exemplu, noi am lucrat la elaborarea Constitutiei in '90 si '91 foarte minutios. N-am facut, ca bulgarii, in trei luni un proiect de Constitutie si i-am dat drumul. A fost o munca foarte serioasa, care a presupus o dezbatere foarte ampla. Daca vrem sa modificam Constitutia, cred ca trebuie sa constituim o comisie care sa lucreze, sa se documenteze, sa ia in considerare toate propunerile si, apoi, sa faca un inventar al amendamentelor care trebuie aduse. Abia acestea se supun referendumului. De asemenea, la problema proprietatii, nu legea in ansamblul ei va fi supusa referendumului, ci doar cateva aspecte. La fel, la Legea electorala. Deci sunt teme care pot fi desprinse, care fac obiectul unor divergente in Parlament si in care se formuleaza argumentele pro si contra si se apeleaza la aceasta forma de consultare.
D. Tinu: Am inteles, domnule Iliescu. Totusi, eu voiam sa fac o remarca, daca e vorba de restituire. Este stiut ca aceia care ar trebui sa profite de aceste restituiri sunt foarte putini si cei care ar trebui sa restituie sunt mult mai multi. Intr-o asemenea situatie, este limpede care va fi rezultatul referendumului. Insa acesta este doar un scurt comentariu.
Avem un set de intrebari particularizate. Dl. Cristian Tudor Popescu.
C.T. Popescu: E randul d-lui Iliescu. In mandatul dv. precedent, PDSR a avut in Parlament o majoritate destul de precara, drept pentru care, cand mai dadeati dv. un telefon de la Cotroceni, de pilda ca sa-l mai lase din gheare domnii Marin Stelian, Adrian Paunescu sau Curtea de Conturi pe guvernatorul BNR de atunci, Mugur Isarescu, se rezolva. Desi, si atunci, cand a fost vorba de participarile la AGA si CA ale parlamentarilor, ati fost trimis dupa seminte chiar de pedeseristii dv. Acum, se contureaza castigarea alegerilor de catre PDSR, cu o majoritate zdrobitoare. E posibil ca in aceasta situatie, e posibil ca ajungerea dv. din nou la Cotroceni sa insemne, de fapt, inlaturarea dv. de la conducerea partidului? E posibil ca lupii mai tineri sau mai suri din propriul dv. partid sa va recomande, in curand, sa va concentrati pe taierea de panglici si decernarea de ordine si medalii?
I. Iliescu: Facand abstractie de formularile dv., vreau sa va explic ca nu rezolvam prin telefoane asemenea chestiuni. AGA si CA au fost o discutie mai ampla, care nu viza numai situatia din partid. Au fost reticente la vremea respectiva, desi, daca va amintiti, s-au aliniat imediat. Guvernul n-a mai avut nici un om care sa participe in AGA si CA.
C.T. Popescu: Domnule Iliescu, imi amintesc cum s-au aliniat de v-au spus: Vedeti-va, d-le, de treaba! Ca aicea stim noi ce facem!". Am dat-o noi in ziar.
I. Iliescu: Nici un membru al guvernului Vacaroiu, cu exceptia lui Petru Crisan, care a si fost demis din cauza aceasta, n-a mai fost membru in AGA sau CA. Iar in ce priveste parlamentarii, este adevarat, a fost o reticenta din partea tuturor, nu numai a celor de la PDSR. Si, ca sa fim drepti, cei mai putini au ramas tot cei de la PDSR. Atunci, PDSR-ul avea doar 34% si nu a guvernat usor. Acum, s-ar putea sa aiba chiar majoritatea. In privinta altei chestiuni pe care ati formulat-o: daca voi fi ales presedinte, in mod fatal, nu voi mai putea fi in conducerea partidului. Este o regula constitutionala.
C.T. Popescu: Nu, nu... Eu am spus ca pierdeti controlul, nu ca n-o sa mai fiti presedinte. Asta o stiu si eu.
I. Iliescu: Domnule Cristian Tudor Popescu, asta tine de cu totul altceva. Vorbeati de prezenta in conducerea partidului. Presedintele tarii nu mai poate fi nici macar membru, necum in conducerea unui partid. Deci, relatiile cu partidul care l-a sustinut, cu partidele in general, sunt relatii umane, politice, relatii bazate pe o anumita autoritate morala, asa ca toate celelalte consideratii eu le cred inutile.
D. Tinu: Domnul Adrian Ursu.
A. Ursu: As vrea sa-l intreb pe dl. Mugur Isarescu daca se simte cumva responsabil pentru faptul ca, si in mandatul dumnealui, au fost emise un numar foarte mare de ordonante, care nu vor face altceva decat sa paralizeze activitatea viitorului Parlament, care are deja arvunita agenda de lucru pe luni bune.
M. Isarescu: Am multa responsabilitate, cu atat mai mult cu cat am promis ca voi emite mai putine ordonante. Am constatat insa - si o spun ca o scuza, a fost punctul mai slab din pregatirea mea din decembrie pentru postul de premier - ca punerea in practica a programului pe care l-am prezentat Parlamentului insemna schimbari legislative. Chiar daca era vorba sa schimb numai un paragraf sau un articol dintr-o lege sau o ordonanta, trebuia sa emit o alta ordonanta. Efortul pe care l-am depus a fost ca masurile pe care le-am luat sa duca spre simplificare si spre o anumita coerenta.
A. Ursu: Putem numi coerenta Ordonanta 95 sau alte exemple de genul asta?
M. Isarescu: Acela a fost un caz nefericit. Unul dintre putinele.
C.T. Popescu: Care nu e rezolvat nici in ziua de azi.
A. Ursu: A fost modificata lista? Au fost eliminate toate aberatiile? A fost stabilita vinovatia pentru modificarea listei de beneficiari?
M. Isarescu: A fost o lista lunga, in care oamenii, scuzati, responsabilii, si-au trecut institutiile...
C.T. Popescu: Domnule prim-ministru, dv. ati declarat atunci, imi aduc aminte perfect, ca lista aceea a fost imbunatatita si imbunatatita e si in ziua de azi. N-ati schimbat nimic.
M. Isarescu: Da, pai asta vreau sa va explic acum. Procedura compensarilor n-a fost introdusa de acest guvern. Este o procedura pe care eu nu o agreez. Incepand din 1998, s-a mers pe aceasta idee, a compensarilor. Dovedit cu fapte, compensarile, care inseamna reducerea acestor arierate, prin stingerea obligatiilor reciproce si catre bugetul statului, nu sunt o procedura pe care a introdus-o guvernul pe care il conduc. Anul acesta, in ceea ce priveste listele, s-a sarit calul. In loc de intreprinderi care furnizeaza materii prime, care sunt mai apropiate de bani, ca sa zic asa, s-au introdus pe lista si tot felul de produse, pentru a se contrabalansa o anumita saracie a bugetului in ce priveste dotarile M.I., MApN si ale serviciilor speciale. Eu v-am spus ca, daca ar fi dupa mine, nu ar fi nici un fel de compensare. Dar asta nu se poate decat printr-o fluidizare...
C.T. Popescu: De ce n-ati facut-o? Acum, Ordonanta 95 arata exact ca atunci cand am sarit" noi, in ziar, la ea. Va informam noi in legatura cu lucrul asta.
M. Isarescu: ...
(Continuare in numarul viitor)